Conform unor statistici recente, peste
un milion de romani prefera regimul lacto-vegetarian, renuntand complet la
consumul de carne. Pe de alta parte, la nivel mondial, in anul 2005, existau
nu mai putin de un miliard si jumatate de vegetarieni sau de lacto-vegetarieni,
multi dintre ei provenind din tari unde consumul carnii era, pana
nu demult, o traditie de neatins. Insasi Organizatia Mondiala a Sanatatii
a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru protejarea
sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. De ce acest
"razboi" impotriva carnii? Oare chiar
atat de periculoasa sa fie aceasta
pentru organism? Consumul ei are
conotatii negative din punct de vedere
moral, asa cum spun religiile? Iata
doar cateva din intrebarile la care
ne-am propus sa raspundem in acest
articol ce apare in Postul Mare al
Pastelui.
Este carnea toxica?
Intr-un posibil top al toxicitatii
alimentelor care formeaza baza hranei
omenesti, carnea ar conduce detasat,
fiind hrana cu cele mai nefaste efecte
pe termen lung asupra organismului,
intrecand chiar si zaharul rafinat,
margarina sau faina alba. Motivele
pentru care carnea este considerata un
aliment cu grad ridicat de risc sunt
numeroase: proteinele pe care le
contine solicita, atunci cand sunt metabolizate,
un efort mult mai mare din
partea ficatului si a intregului sistem
digestiv.
Grasimile saturate din carne afecteaza
grav inima si vasele de sange, ducand
la aparitia arteriosclerozei,
tromboflebitei, insuficientei cardiace etc.
Anumite substante toxice puse in
circulatie de catre animal, in agonia din
momentul sacrificarii sale, produc in
organismul uman dezechilibre nervoase
si endocrine. Consumul exagerat de carne
duce, treptat, la o incetinire a
proceselor de eliminare a substantelor
toxice si reziduale, adica la o
intoxicare lenta si foarte periculoasa a
organismului.
Exista o clasificare a gradului de
toxicitate a diferitelor tipuri de carne?
Da, cea mai toxica este considerata
asa-numita carne rosie, adica cea de
porc, de vita, de oaie si de capra,
precum si diferitele tipuri de vanat.
Mai putin daunatoare este considerata
carnea alba, adica cea de pasare. Iar
carnea de peste, fie el oceanic sau de
apa dulce, este unanim apreciata ca
fiind cea mai putin toxica.
Carnea din crescatorii - o adevarata
otrava
In momentul de fata, mai mult de 70% din
carnea consumata la noi si in toata
lumea "civilizata" este
obtinuta in crescatorii intensive, avand, asadar,
"nivelul de igiena si de calitate corespunzator".
Aceasta doar in teorie,
pentru ca in realitate, carnea obtinuta
in aceste adevarate lagare ale
mortii are o toxicitate mult mai mare.
Intr-o asemenea crescatorie, un pui
ajunge la maturitate in doar 12
saptamani, in timp ce unuia care creste
liber, ii trebuie de cateva ori mai mult
timp ca sa ajunga la aceleasi
dimensiuni.
Cum se face aceasta scamatorie a
cresterii intr-o zi cat altii in zece?
Tinand animalul intr-un spatiu in care
are doar cativa centimetri patrati sa
se miste, indopandu-l cu nutreturi
concentrate pline de vitamine si de
minerale sintetice, administrandu-i
antibiotice cu nemiluita si, mai ales,
dandu-i hormoni de crestere. Toate
aceste substante se acumuleaza in carne,
iar apoi ajung in stomacul nostru,
facand adevarate ravagii. Aspectul pufos,
excesul de greutate, efeminarea excesiva
a barbatilor occidentali au ca
sursa dezechilibrele glandulare si
metabolice produse de carnea de
crescatorie.
Carnea si E-urile
Pentru a fi apreciata de consumatori,
carnea trebuie conservata si
prezentata intr-o forma cat mai
atragatoare. La ceva timp dupa ce a fost
procesata, ea capata insa in urma
oxidarii un aspect brun-cenusiu, deloc
apetisant, are adesea multa grasime in ea,
iar mirosul aduce foarte bine cu
cel al animalului de la care provine.
Or, ea trebuie sa fie de un rosu
tonic, sa fie aromata si sa para
frageda. Cum se face aceasta cosmetizare?
Cu ajutorul vestitelor E-uri, incepand
cu faimosii nitriti (care dau carnii
o minunata culoare rosie si produc
numeroase tipuri de cancer) si terminand
cu cei mai noi fragezitori si
amelioratori de aroma folositi in industria
mezelurilor. Toate aceste substante, cu
foarte putine exceptii, sunt extrem
de daunatoare organismului, afectand mai
ales ficatul, intestinele,
pancreasul, sistemul imunitar si cel
nervos.
Lista acestor boli este atat de lunga,
incat cu siguranta nu ne-ar ajunge
zece asemenea articole pentru a le
cuprinde pe toate. Enumerarea care
urmeaza este doar o selectie din uriasul
volum de informatie medicala care a
fost folosit pentru scrierea acestui
articol. Tot mai multe universitati si
centre de cercetare medicala din lume
si-au propus sa afle mai multe despre
efectele nocive ale carnii. Iar studiile
facute pe esantioane largi de
persoane (adesea de ordinul sutelor de
mii) au uimit lumea stiintifica.
Aceasta, pentru ca s-a demonstrat, fara
putinta de tagada, ca acest aliment
este mult mai nociv decat s-a crezut
initial.
Carnea si cancerul
Cancerul de colon - in cadrul unui
studiu citat de catre prestigiosul Bbc
News si reluat de principalele mijloace
de comunicare din lume (mai putin
cele romanesti), s-au observat
obiceiurile culinare a nu mai putin de
jumatate de milion de oameni din Europa,
pentru o perioada de 10 ani.
Concluzia este ca riscul de cancer de
colon a fost cu peste o treime mai
mare la cei ce consuma mai mult de 2
portii a cate 80 de grame de carne pe
zi, decat la cei ce consuma cel mult o
astfel de portie pe saptamana. Mai
exact, cei care mananca echivalentul
unui sandvici cu sunca si al unei
bucati de friptura zilnic prezinta un
risc de aparitie a cancerului de colon
cu 35% mai mare decat cei ce consuma o
singura portie de carne pe saptamana.
Mai mult, studiul a aratat ca o dieta
saraca in fibre vegetale creste riscul
cancerului de colon cu inca 39%.
Cancerul de san - un studiu facut la
celebra Facultate de Medicina Harvard,
pe 90.000 de femei, a aratat ca cele ce
consuma mai mult de 1,5 portii de
carne pe zi sunt aproape de 2 ori mai
expuse cancerului de san, decat cele
care consuma carne de maximum 3 ori pe
saptamana.
Cancerul de pancreas - o cercetare
facuta de un institut medical din statul
american Hawaii, condusa de dr. Ute
Nothlings si colegii sai si efectuata pe
190.545 barbati si femei, a aratat o
legatura directa intre consumul de
carne si cresterea ratei cancerului
pancreatic. Studiul a durat 7 ani, iar
agentia Reuters, care a difuzat
informatia, subliniaza ca nu e vorba de
continutul de grasimi sau colesterol din
carne, ci mai ales de substantele
chimice folosite la obtinerea si la
prepararea ei, care sunt carcinogenice.
Limfomul non-Hodgkin - o stire a CNN din
30 aprilie 1996 citeaza un studiu
facut pe 35.000 de femei in varsta si
arata ca dieta cu multe grasimi
animale si carne, mai ales hamburgeri,
dubleaza riscul aparitiei limfomului
non-Hodgkin. Exista in momentul de fata
zeci de asemenea studii care arata
fara dubiu ca la consumatorii de carne
creste exponential si riscul de a
face cancer la stomac, cancer hepatic,
cancer ovarian, cancer la prostata
etc. De altfel, predispozitia spre
cancer, indiferent de forma si de
localizare, este o caracteristica a
tuturor consumatorilor de carne.
Carnea, impotenta si sterilitatea
masculina
Un articol publicat de catre o fundatie
a medicilor din Statele Unite arata
ca exista o legatura directa intre
consumul de carne si grasimi, in
cantitati medii, si disfunctiile
erectile la barbati. Marea problema este ca
dupa 40 de ani, vasele de sange sunt
obturate si sclerozate mult mai rapid
la consumatorii de carne, favorizand
aparitia impotentei vasculare, care
este cea mai raspandita forma de
impotenta. Apoi, hormonii de crestere,
folositi in crescatoriile de animale in
mod curent si ajunsi in alimentatia
noastra prin intermediul carnii, duc la
scaderea concentratiei de
testosteron (hormonul masculinitatii) la
barbati. Rezultatul: numarul de
spermatozoizi din sperma scade dramatic,
la fel ca si motilitatea acestora,
ceea ce are drept consecinta aparitia
sterilitatii masculine in diferite
grade.
Carnea si sterilitatea feminina
Conform studiilor recente, consumul de
carne rosie, cum este carnea de vaca
sau de porc, creste riscul aparitiei
endometriozei cu 80 pana la 100%.
Aceasta poate avea ca efecte
infertilitatea, menstruatia dureroasa, crampe
severe, sau se poate corela cu diferite
forme de cancer. Solutia pentru
scaderea numarului de endometrioze la
femeile tinere este reducerea
consumului de carne si cresterea
consumului de legume si vegetale proaspete.
O alta legatura ce a fost facuta de
cercetatori se refera la consumul de
mezeluri, strans corelat cu aparitia
afectiunilor ovariene si ale anexelor.
Aproape toate tipurile de mezeluri sunt
tratate cu nitrit de sodiu, un
aditiv alimentar cu toxicitate crescuta,
care odata ingerat, determina in
sistemul digestiv aparitia
nitrozaminelor, cunoscute ca factori cauzatori de
cancer, si care interfereaza totodata cu
activitatea normala a organelor
reproducatoare.
Carnea si bolile transmise pe cale
digestiva
Principala incriminata nu mai este de
aceasta data carnea din crescatoriile
de tip industrial, ci chiar cea de la
producatorii particulari. Boli extrem
de agresive, cum ar fi trichineloza,
tenia, infectiile bacteriene diverse,
se datoreaza in proportie de 90%
consumului acestei carni.
Carnea si obezitatea
Un articol publicat in 2006, in
International Journal of Obesity, se refera
la un studiu pe 5 ani facut la Oxford si
arata ca persoanele mari
consumatoare de carne sunt cu mult mai
predispuse la obezitate decat cele cu
diete vegetariene. Cea mai mica crestere
in greutate (scadere de fapt) o
prezinta cei care pe perioada studiului
au facut trecerea de la alimentatia
cu carne, la diete fara carne.
Carnea si bolile cardiovasculare
Un studiu publicat de British Medical
Journal (una din cele mai prestigioase
reviste medicale din lume), editia din
25 iunie 1994, cu privire la rata
mortalitatii la consumatorii de carne si
la vegetarieni, a adus cateva
elemente uluitoare. Pe perioada de 12
ani a studiului, s-a observat ca la
consumatorii de carne, rata mortalitatii
a fost de 51%, iar la vegetarieni,
de 28%. Acestia din urma au fost mult
sub statisticile generale, cu privire
la ratele mortalitatii din cauza
cancerului, dar si a afectiunilor cardiace.
S-a constatat, astfel, ca persoanele
care consuma foarte rar carne au inima
si vasele de sange sanatoase, pana la
varste inaintate. Mai mult, un regim
vegetarian scade foarte mult riscul
infarctului, al accidentului vascular
cerebral, precum si al trombozelor.
In final, o ultima intrebare: putem
renunta definitiv la carne? Nu exista
nici un risc in aceasta decizie?
Raspunsul e clar: sanatatea nu pierde, ci
dimpotriva, castiga prin renuntarea
definitiva la carne. Mai precis: prin
adoptarea unui regim vegetarian. Dar
despre problema aceasta vom vorbi, pe
larg, intr-un articol viitor.
Sursa: http://www.formula-as.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu