Faceți căutări pe acest blog

marți, 11 ianuarie 2022

DIAGNOSTICAREA KARMEI, Sistemul Autoreglării Câmpului, Experiența Supraviețuirii și Secretele Fericirii În Familie


S.N. Lazarev

 ”...Logica propriului conștient şi logica existenței şi dezvoltării Universului, din păcate, nu corespund întotdeauna. Conștientul şi straturile inferioare ale subconștientului se opun uneori armoniei lumii şi, practic, fiecare caz expus în această carte confirmă acest lucru.

Un tânăr a venit la mine pentru a doua oară. La prima întâlnire, i-am explicat că agresivitatea sa interioară față de femei este cauza infertilității soției lui. În urma corectării, am reuşit să reduc această agresivitate, iar acum văd că programele negative s-au activat puternic din nou.

– Iar vi s-a activat programul de distrugere a soției. Care credeți că ar putea fi cauza?

– Recent, m-am întâlnit cu prima soţie şi ne-am certat din nou.

– Trebuie să eliminați toate pretențiile şi toată supărarea față de prima soție, s-o iertaţi şi să nu mai aveți niciun fel de emoții negative faţă de ea.

– I-am iertat tot, însă câteva dintre faptele ei nu mă lasă nici acum indiferent.

–Supărarea, ca şi ura sau invidia, este una dintre formele de distrugere a omului, un atac energetic. Dacă nu veţi înţelege acest lucru şi nu veţi reuşi să vă echilibraţi sentimentele faţă de prima soţie, atunci nu voi putea să vă ajut. Programul de distrugere a soţiei nu reacționează asupra unui nume, cum ar fi Maşa sau Liuba, ci asupra femeii pe care o percepeți ca fiind soţia dumneavoastră. Prima soţie nu vă mai este de mult timp soţie din punct de vedere energetic, de aceea, activarea pretențiilor şi a supărărilor faţă de aceasta o distruge pe cea de-a doua soție. Pentru a nu vă ucide unul pe celălalt, trebuie să vă iertaţi duşmanul.

Dacă nu veţi reuşi să depășiți tot, atunci întregul bagaj de ură şi supărări față de prima soție, acumulat în subconştient, se va declanşa automat la cea mai mică ceartă cu a doua soție. Programele de distrugere, dacă nu veţi reuşi să le blocaţi complet, fie pot să ajungă în câmpul viitorilor voștri copii, provocându-le bolile, fie să continue să menţină infertilitatea soţiei. Supărându-vă pe prima soţie, dumneavoastră vă ucideţi de pe acum viitorii copii. Smerenia – noţiunea care se află la baza creştinismului – nu înseamnă sclavie, aşa cum s-a încercat multă vreme să se interpreteze, ci un mecanism al dezvoltării spirituale. Prin smerenia interioară se dobândește armonia cu Universul, la nivel subtil....”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”DIAGNOSTICAREA KARMEI - Volumul 1 - Sistemul autoreglării câmpului”

 ”...În structura de câmp a omului există sute de programe diferite, formate prin intermediul faptelor, al gândurilor, al emoțiilor, nu numai ale omului, ci şi ale rudelor sale.

În filozofia orientală este cunoscută expresia: „Nu există oameni, există idei”. Cauza crimelor, fărămotivație aparentă, a omuciderilor şi, de asemenea, a sinuciderilor, se ascunde adeseori în programele distructive şi auto-distructive, ascunse până la un moment dat în subconștient şi care sunt create de strămoșii criminalilor și de victimele lor. Dacă nu sunt blocate prin mecanisme etice şi prin aspirația către Divin, programele pot nu doar să se păstreze timp de decenii în câmpul omului, ci se pot amplifica, hrănindu-se cu energia unor încălcări similare ale copiilor şi ale nepoților autorilor acestora....”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”SECRETELE FERICIRII ÎN FAMILIE”


 ”...Dacă omul pierde aspirația către Dumnezeu care este sensul principal al vieții și importante pentru el sunt plăcerea și fericirea, atunci capacitatea lui de purificare prin boli, greutăți și pierderi se reduce considerabil. Sufletul începe să sufere. Pentru omul care și-a pierdut unitatea cu Dumnezeu, suferințele sufletești sunt insuportabile, deoarece el vrea ca sentimentele lui cele mai înalte, straturile superficiale ale sufletului său, să fie eterne. Este firesc ca el să nu vrea și să nu poată accepta distrugerea lor. Un fluture însă nu poate fi veșnic, așa cum nicio floare nu poate fi veșnică. Nimic nu este veșnic în afară de Dumnezeu.

La exterior, omul poate să aparțină unei anumite religii, să respecte poruncile. Firește, acest fapt va avea o influența pozitivă asupra sufletului. Dar, dacă el judecă, condamnă, urăște, se mâhnește, se simte superior celorlalți, părțile cele mai înalte ale sufletului i se vor închide în fața iubirii, deoarece judecarea interioară și renunțarea la iubire față de alt om reprezintă neacceptarea voii Divine. În exterior, la nivelul logicii umane, avem dreptul la critică și analiză, dar noi trăim după logica Divină la interior. Iar la nivelul logicii Divine există doar iubirea și unitatea absolută a tot ceea ce există la nivel material. Din această cauză, ura față de altul este ura față de tine însuți, disprețul față de altul înseamnă să îți dorești moartea ție însuți.

Dacă pentru un om banii, o bucată de pâine, desfătările care bucură trupul sunt mai importante decât iubirea, el va fi bolnav și va muri. Dacă pentru un om bunăstarea, puterea, statutul sunt mai importante decât iubirea, el va avea sentimentul propriei superiorități asupra celor din jur. El îl va urî pe cel care i-a umilit dreptatea și va fi crud cu oamenii, întrucât nu simte unitatea cu ei. De asemenea, va fi bolnav și va muri, deși nu se mai închină deja la valorile materiale, ci se închină la cele spirituale (mentale). Dacă pentru un om moralitatea, poruncile religioase sunt mai importante decât iubirea, el va simți dispreț față de cei care sunt săraci cu sufletul și va renunța în interior la oamenii indecenți și vicioși. În loc să-i educe cu duritate, va începe să-i disprețuiască și, de asemenea, va fi bolnav și va muri.

Cu cât religia dezvăluie mai mult esența legilor universale pentru om, cu atât mai activ ea ajută sufletul omului, oferindu-i posibilitatea de a se dezvolta, cu atât mai puternică devine energia credinciosului, cu atât mai multe avantaje primește el în fața oamenilor care au o credință slabă și cu atât mai puternică devine ispita de a renunța la iubirea față de oamenii imperfecți, tocmai față de cei ce nu au învățat să creadă în Dumnezeu sau care pierd această credință, față de cei care nu pot iubi, cei care au sufletul slab și imoral, dependent de poftele trupești, de bunăstare și de o bucată de pâine. Importantă nu este religia pe care tu o urmezi, ci iubirea, credința și poruncile pe care le respecți....”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”EXPERIENȚA SUPRAVIEȚUIRII”


”...Și iată că eu mi-am pus întrebarea: dar oare ce poate reprezenta un cămin pentru cultivarea însușirilor divine? Și am fost surprins: de fapt, acest lucru este familia. Tocmai familia îi da posibilitatea unui om să jertfească, să aibă grijă de cineva, să manifeste o inițiativă, disponibilitatea să se sacrifice pe el însuși, iertare, înțelegere, sinceritate, năzuința de pace, fire pașnică, optimism. Toate aceste calități sunt cultivate în cadrul familiei. Sufletul unui om care a fost privat de familie nu este dezvoltat, el nu poate iubi pentru că un copil simte mai întâi căldura materna, se deschide și drept răspuns își dăruiește sentimentele sale calde. Acest lucru reprezintă o școală a iubirii. Familia trebuie să fie o școală a iubirii. Așa a și fost practic întotdeauna. A fost..... Acum este o problemă.....Nicio civilizație nu va supraviețui fără familie.... Familia nu este doar o cărămidă pe care se construiește un stat: dacă veți distruge familia, nu va exista statul. Iar acum are loc distrugerea familiilor și toți oamenii reacționează complet calm la acest lucru. În Sankt Petersburg, dacă nu greșesc, sunt 90% divorțuri din 100%. Aceasta este o catastrofă, este un dezastru despre care noi nu spunem nimic. Poporul strigă concomitent: „...virusul, noi suntem uciși”. Destrămarea familiei este drogul, infracțiunea, crima, sinuciderea. Din cauza narcoticelor la noi în țară mor 200.000 - 300.000 de oameni anual. 14000 de femei sunt bătute până la moarte. Oamenii nu știu ce este iubirea, ce este o jertfă, un sacrificiu, ce este credința, moralitatea. La noi mor, fără avorturi, pur și simplu mor oameni maturi probabil mai mult de 1 milion. Iar pe ei nu i-a educat nimeni. Prin urmare, anume familia ne oferă o educație corectă, nu doar corectă... familia are posibilitatea de a face un om fericit, cu sentimente deschise, iar lipsa unei familiei îl face invalid. Oricât ai educa un copil, dacă el nu ar fi avut o mamă care l-ar fi iubit, mângâiat, un tată care l-ar fi iubit în felul său dar, totodată, ar fi fost dur - un copil nu se dezvoltă fără acest lucru....”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”SECRETELE FERICIRII ÎN FAMILIE”


”....Nu o singură dată am scris despre faptul că, în a cincea lună de sarcină, copilul comunică cu Dumnezeu și, în acest moment, uciderea copilului distruge considerabil mai mult iubirea în sufletul nostru decât în alte cazuri asemănătoare. Totodată, se intensifică peste măsură de mult închinarea la acel lucru din cauza căruia noi am renunțat la iubire. De regulă, aceasta este ceea ce se numește bunăstare, destin bun, planuri de viitor. Astfel, orgoliul crește în repetate rânduri.

Firește, se schimbă și caracterul femeii. Distrugându-și sufletul, ea pierde sentimentul de unitate cu alți oameni. Fiind într-un conflict, aceasta deja nu va mai căuta să facă un compromis, nu va putea să cedeze. Ea trebuie să strivească și să domine adversarul sau să-l distrugă. Femeia nu va primi plăcere de la conexiunea cu omul iubit, ci de la sentimentul de superioritate asupra lui. Și, cu cât mai mare vor fi confortul și belșugul în care va trăi o astfel de femeie, cu atât mai agresiv și mai neîngăduitor se va comporta și cu atât mai periculos se va resimți o astfel de stare asupra copiilor ei.

Dacă soția este isterică și aruncă cu diverse obiecte, atunci aceasta reprezintă o incapacitate totală de a se confrunta, o dorință subconștientă de a-l distruge pe ofensator, incapacitatea de a ajunge la o înțelegere, mai bine zis, de a accepta un compromis care le-ar fi convenit amândurora.

Soția mergea la biserică, se ruga, dar totuși nu se schimba. În Biblie se spune că orice dorință adresată lui Dumnezeu, se îndeplinește. Dar trebuie să fim vrednici de propriile dorințe și vise. Este necesar să ne schimbăm astfel încât să corespundem acelei fericiri pe care dorim să o primim. Însă, dacă noi nu vrem să construim o temelie, ci încercăm să ridicăm ziduri înalte, inevitabil, fericirea noastră va începe să se distrugă.

Soția nu s-a schimbat, prin urmare, închinarea fiicei la un destin favorabil, mai mult ca sigur, s-a intensificat în repetate rânduri. Fetița încă nu bănuiește acest lucru, dar ea este un om profund nefericit deoarece, pentru mama ei, interesele propriului egoism și orgoliu sunt cu mult mai importante decât iubirea și armonia. Și, de aceea, ea îl ucide dinainte în interiorul ei pe cel care poate intra în conflict cu ea.

Acest fapt este trist, dar vreau să previn din timp: dacă fetița va rămâne în viață și nu se va îmbolnăvi de o boală gravă, atunci, mai mult ca sigur, ea va fi infertilă și nu va reuși să-și întemeieze o familie și să-și aranjeze viața personală. Firește, se poate întâmplă o minune dacă mama se va schimba....”

S.N. Lazarev

Fragment carte ”EXPERIENȚA SUPRAVIEȚUIRII”

https://lazarevsn.ro/categorie-produs/carti/

https://scoala.lazarevsn.ro/p/femeia-si-barbatul

 

Editare (c)Viocomsa



Niciun comentariu: