Sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat și mai bun din lume. Oare când se va întâmpla și la noi așa ceva? Finlanda, cu aproximativ cinci mlioane și jumătate de locuitori este, în același timp, și una dintre țările cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. În urma perioadei de gravă recesiune economică din anii 90, guvernul a hotărât să aloce fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Rezultatul: în mai puțin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri ca bunăstare socială și bogăție.
Exemplul Nokia. La început un sat cu o singură fabrică, de cizme de cauciuc. Apoi o fabrică de televizoare. În sfârșit pe baza alianței dintre patronat și sindicate, se mizează pe telefonia celulară. Astăzi sunt lideri mondiali, înaintea Germaniei, Japoniei și Statelor Unite.
De ce este atât de obișnuit ca în Finlanda, un adolescent normal să termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleză perfectă și citind o carte pe săptămână?
07:45 – Saili (15 ani) așteaptă autobuzul urban care îl va lăsa la poarta școlii (nu există autobuze școlare). Finlandezii încearcă să-i facă pe fiii lor să fie independenți de mici. Pe foarte puțini dintre ei, părinții lor îi duc cu mașina până la școală. Conform legii, nici un elev nu poate locui la mai mult de 5 km de școală, iar biletul de autobuz este subvenționat. În exterior, instalațiile școlii dau o împresie spartană: Nici un muc de țigară, nicio hârtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri.
09:15 – Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizează pe studiile de limba maternă, matematică și engleză. 75% din materii sunt comune în toată țara. Restul îl alege școala, de acord cu profesorii, părinții și elevii. Orele sunt scurte, intense și, mai ales foarte participative. În interiorul școlii, curățenia este și mai evidentă: Pe bănci și pupitre nu sunt semne, și nu se scrijelește nimic. Școala este publică și bineînțeles, gratuită, dar cu instalații demne de un colegiu „scump” din Spania. Sălile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasmă cu circuit închis, acvariu de 200 de litri cu pești tropicali, bucătărie completă, dispozitive audiovizuale, aer condiționat, multe plante.
Fiecare doi elevi au câte un calculator. O duzină de mașini de cusut în sala de croitorie, aparate de sudură, scule de tâmplărie, schiuri… O sală de sport acoperită, un auditoriu pentru orele de teatru și o sală de mese cu autoservire. Cărțile sunt gratuite, materialul școlar e gratuit, mâncarea e gratuită.
12:00 – Mâncare caldă, nutritivă și gratuită. Saili are o jumătate de oră pentru prânz, la restaurantul școlii. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Se bea apă sau lapte.
Costurile le plătește municipalitatea fiecărui oraș. Dacă orele se prelungesc până după amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.
16:05 – Înapoi acasă, Saili joacă hockey cu fratele său mai mic. Nu există delicvență, străzile sunt sigure. Când se lasă seara, Saili și fratele lui, care au învățat să gătească la școală, pregătesc cina pentru părinții lui dacă aceștia întârzie la serviciu.
18:30 – Cina și sauna (aceasta de 3 ori pe săptămână) sunt momentele în care familia se află împreună. Se conversează mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorințele, progresele și nevoile lor. Dar în aceeași măsură, se fac planuri de vacanță pentru toată familia în comun.
20:15 – Temele și la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de acasă, deși Saili le termină rapid, într-o oră sau două, pentru că de-abia așteaptă să se urce în pat și să citească Harry Potter în engleză. Pentru Saili școala e ca un serviciu.
Dacă un copil dorește să studieze, poate să ajungă medic, sau judecător ori inginer, chiar dacă familia sa este una săracă.
-Educația fiecărui copil costă statul finlandez 200.000 de euro, de la grădiniță până la absolvirea unei universități. Sunt banii cei mai bine folosiți din impozite. Studenții plătesc doar cărțile și mâncarea (2,50 Euro la restaurantul facultății). Apoi statul îi ajută să se emancipeze, dîndu-le subvenții pentru închirierea unei locuințe și primul salariu.
- Elevii au un respect total față de profesori, nu poartă uniforme dar sunt întotdeauna simplu și corect îmbrăcați și pieptănați.
- Într-o școală din centrul capitalei Helsinki, sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este același. Sistemul educațional nu este elitist, și nu urmărește producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cât mai înalt.
- Temele sunt sfinte. Este de neconceput ca un elev să scoată o fițuică la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de către restul de elevi. „De ce să riști când poți să studiezi.” Pe aceeași linie, ca adulți, nu-și vor imagina ce este evaziunea fiscală. Nu e de mirare că Finlanda se află în fruntea țărilor cu cele mai ridicate statistici de transparență și cea mai scăzută corupție politică.
Președinta Finlandei, Tarja Halonen, licențiată în drept și profesoară: „Când îi cert pe studenții mei, le spun că irosesc banii contribuabililor.”
- Nu există repetenți, pentru simplul motiv că se studiază până se ia examenul, iar promovarea în anul următor este automată.
- „Ziua de lucru” a lui Saili este intensă de la 8 până la 3. Orele sunt scurte, de 45 de minute. Una dintre recreații se petrece obligatoriu afară, în aer liber. Se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Sunt programate și ore relaxante, cum ar fi cursuri de dansuri de salon, teatru, artă digitală, coafură, arte marțiale, hockey, schi, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, sau muzică. Elevii cântă la diferite instrumente și, încă o dată se stimulează gândirea critică și se discută. (Sursa: wordpress.com)
luni, 21 februarie 2011
miercuri, 16 februarie 2011
Care sunt specialiştii cei mai importanţi ai societăţii?
Petiție pentru demnitatea dascălilor
„Pentru a finaliza această carte, voi relata o poveste care pune în
evidenţă direcţia periculoasă către care se îndreaptă societatea actuală.
Într-o vreme nu prea îndepărtată de a noastră, omenirea a devenit
atât de haotică, încât oamenii au făcut un mare concurs. Voiau să ştie care
era profesia cea mai importantă a societăţii. Pe un stadion enorm,
organizatorii evenimentului au construit un turn înalt, cu trepte de aur
încrustate cu pietre preţioase. Turnul era superb, au chemat presa
mondială, televiziunea, ziarele, revistele şi radiourile pentru a relata
evenimentul.
Lumea sta cu ochii aţintiţi asupra evenimentului. Pe stadion,
oameni din toate clasele sociale se înghesuiau să vadă disputa.
Regulile erau următoarele: fiecare profesie era reprezentată de un
orator ilustru. Oratorul trebuia să urce repede pe o treaptă a turnului şi să
ţină un discurs elocvent şi convingător asupra motivelor pentru care
profesia sa era cea mai importantă din societatea modernă. Oratorul
trebuia să rămână în turn până la sfârşitul concursului. Jurizarea era
mondială, prin internet.
Naţiuni şi firme mari patronau concursul. Categoria învingătoare
urma să primească prestigiu social, o mare sumă de bani şi indemnizaţii
de la guvern. Odată stabilite regulile, a început concursul. Moderatorul
concursului a strigat: “Începeţi!”
Ştiţi cine a urcat mai întâi în turn? Educatorii? Nu! Reprezentantul
clasei mele, a psihiatrilor.
El s-a urcat în turn şi a proclamat cu toată fiinţa plămânilor
săi: “Societăţile moderne vor deveni o fabrică de stres. Depresia şi
anxietatea sunt bolile secolului. Oamenii au pierdut bucuria existenţei.
(...) Normal este să ai probleme. Să fii sănătos este ceva anormal. Ce-ar fi
omenirea fără psihiatri? Un azil de fiinţe umane, cu o viaţă lipsită de
calităţi! Pentru că trăim într-o societate bolnavă, declar că, împreună cu
psihologii, suntem specialiştii cei mai importanţi ai societăţii!”
Pe stadion s-a instalat tăcerea. Mulţi dintre cei din asistenţă....erau
stresaţi, dormeau prost... psihiatrii păreau imbatabili.
În continuare, moderatorul strigă: “Următorul!” Ştiţi cine a urcat
după aceea? Profesorii? Nu! Reprezentantul magistraţilor-al judecătorilor.
El a urcat o treaptă mai înaltă şi, cu un gest îndrăzneţ, a rostit vorbe
care i-au cutrremurat pe auditori:
“Aţi văzut statisticile legate de violenţă! Nu încetează să crească.
Răpirile, atacurile şi violenţa în trafic umplu paginile ziarelor.
Agresivitatea în şcoli, maltratările la adresa copiilor, discriminarea rasială
şi socială fac parte din viaţa de zi cu zi. Oamenii îşi iubesc drepturile şi-şi
dispreţuiesc îndatoririle.”
Auditorii clătinară capul, fiind de acord cu argumentele.(...) “Fără
judecători şi procurori societatea se cangrenează. De aceea, declar că,
sprijiniţi de procurori şi de aparatul poliţienesc, reprezentăm clasa cea
mai importantă a societăţii.”
Toţi au înghiţit în sec auzind aceste cuvinte....păreau
incontestabile. (...) “Următorul!”
Un alt reprezentant, mai îndrăzneţ a urcat pe o treaptă mai înaltă a
turnului... reprezentantul forţelor armate...”Oamenii dispreţuiesc valoarea
vieţii. Se ucid între ei pentru te miri ce...Specia umană s-a
fărâmiţat...Cine doreşte pacea, trebuie să se pregătească de
război...oamenii forţelor armate sunt nu numai categoria cea mai
importantă, dar şi cea mai puternică.”
Sufletele auditorilor au îngheţat. Toţi au rămas stupefiaţi.(...)
Nimeni nu a mai îndrăznit să urce în turn. Cu cine vor vota?
Când toţi credeau că disputa se încheiase, se auzi o discuţie la baza
turnului... Erau un grup de învăţători, de profesori din învăţământul
gimnazial, liceal şi universitar. Stăteau sprijiniţi de turn şi dialogau cu un
grup de părinţi. Nimeni nu ştia ce făceau. Camerele de televiziune s-au
fixat pe ei şi au proiectat imaginea lor pe un ecran mare. Moderatorul
strigă ca unul dintre ei să urce în turn. Ei refuzară.
Moderatorul îi provocă: “Totdeauna există laşi într-o dispută.”
Pe stadion s-au auzit râsete. Au făcut glume pe seama profesorilor şi
părinţilor.
Pe când toţi gândeau că erau slabi, profesorii, stimulaţi de părinţi,
au început să dezbată ideile prezentate, rămânând în acelaşi loc. Toţi îşi
făceau simţită prezenţa.
Unul dintre profesori, privind în sus, îi spuse reprezentantului
psihiatrilor: “Noi nu vrem să fim mai importanţi decât
dumneavoastră. Vrem doar să avem condiţii ca să educăm emoţia
elevilor noştri, să formăm tineri liberi şi fericiţi, pentru ca ei să nu se
îmbolnăvească şi să trebuiască să fie trataţi de dumneavoastră.”
Reprezentantul psihiatrilor primi, astfel, o lovitură.
Apoi, un alt profesor, care se afla în partea dreaptă a turnului,
privi spre reprezentantul magistraţilor şi-i spuse: “Niciodată n-am avut
pretenţia de a fi mai importanţi decât judecătorii. Dorim doar să
avem condiţii pentru a cultiva inteligenţa tinerilor noştri, făcându-
i să iubească arta de a gândi şi să înveţe importanţa drepturilor şi
îndatoririlor omului. În felul acesta, sperăm că niciodată nu se vor
aşeza pe banca acuzaţilor.”
Reprezentantul magistraţilor tremură în turn.
O profesoară din partea stângă a turnului, aparent timidă, îl privi pe
reprezentantul forţelor armate şi vorbi într-o manieră poetică: “Profesorii
din toată lumea nu au dorit niciodată să fie mai puternici şi nici mai
importanţi decât membrii forţelor armate. Dorim doar să fim mai
importanţi în inima copiilor noştri.
Dorinţa noastră este să-i facem să înţeleagă că fiecare fiinţă
umană nu este doar un număr din mulţime, ci o fiinţă de neînlocuit,
un actor unic în teatrul existenţei. (...) În felul acesta ei se vor
îndrăgosti de viaţă şi, când vor deţine controlul în societate, nu vor
face niciodată războaie-fie războaie fizice, care produc vărsare de
sânge, fie comerciale, care îi lipsesc de pâine pe mulţi oameni. Noi
considerăm că, pentru a-şi rezolva conflictele, cei slabi folosesc forţa,
însă cei puternici folosesc dialogul.
De asemenea, considerăm că viaţa este capodopera lui
Dumnezeu-un spectacol ce nu trebuie întrerupt niciodată de violenţa
umană.”
Părinţii jubilară de bucurie la auzul acestor cuvinte. Reprezentantul
sistemului juridic aproape căzu din turn. Nu se auzea nici o şoaptă în
rândurile asistenţei. Lumea rămase perplexă. Oamenii nu-şi imaginau că
simpli profesori, care trăiau în mica lume a sălilor de clasă, erau atât de
înţelepţi. Discursul profesorilor îi clătină pe liderii evenimentului.
Văzând că succesul disputei era ameninţat, moderatorul spuse cu
aroganţă: “Visători! Dumneavoastră trăiţi înafara realităţii!” un profesor
mai îndrăzneţ strigă plin de sensibilitate: “Dacă încetăm să visăm,
murim!”
Simţindu-se atins, organizatorul evenimentului luă microfonul şi
merse mai departe în intenţia sa de a-i răni pe profesori: “ Cui îi pasă de
profesori în zilele noastre?
Comparaţi-vă cu celelalte profesii. Dumneavoastră nu luaţi parte
la reuniunile politice mai importante. Presa rareori publică ştiri despre
profesori. Societăţii puţin îi pasă de şcoală. Uitaţi-vă la salariul pe care-l
primiţi la sfârşitul lunii!”
O profesoară îl privi şi-i spuse cu siguranţă: “Noi nu muncim
doar pentru salariu, ci pentru dragostea copiilor voştri şi a tuturor
tinerilor din lume.”
Înfuriat, cel care conducea evenimentul strigă: “Profesia
dumneavoastră va fi desfiinţată în societăţile moderne. Vă înlocuiesc
calculatoarele! Nu sunteţi demni să vă aflaţi în această dispută!”
Asistenţa, manipulată, trecu de cealaltă parte. Cu toţii i-au
condamnat pe profesori. Au ridicat în slăvi educaţia virtuală. Au strigat în
cor: “Calculatoare! Calculatoare! Gata cu profesorii!” Stadionul intră
în delir, repetând aceste cuvinte. Profesorii nu fuseseră niciodată atât de
umiliţi. Loviţi de ce auzeau, au hotărât să abandoneze turnul.
Ştiţi ce s-a întâmplat? Turnul s-a prăbuşit. Nimeni nu-şi închipuia,
dar profesorii şi părinţii erau cei care susţineau turnul. Scena a fost
şocantă. Oratorii au fost spitalizaţi. Profesorii au luat atunci altă atitudine
inimaginabilă: au abandonat, pentru prima oară, sălile de clasă.
Conducerea sistemului de învăţământ a încercat să-i înlocuiască
cu calculatoare, dând câte un calculator fiecărui elev. Au folosit cele mai
bune tehnici multimedia. Ştiţi ce s-a întâmplat?
Societatea s-a prăbuşit. Nedreptăţile şi suferinţa sufletească au
sporit şi mai mult.(...) Specia umană gemu de durere.
Înspăimântaţi, toţi au înţeles că nici un calculator nu reuşea să
predea înţelepciunea, solidaritatea şi dragostea de viaţă. Publicul nu se
gândise niciodată că profesorii stăteau la temelia profesiilor şi a tot ce
este mai lucid şi mai inteligent în noi. Au descoperit că puţina lumină
care intra în societate venea din inima profesorilor şi a părinţilor care îşi
educau copiii depăşind multe greutăţi.
Toţi au înţeles că societatea trăia o noapte lungă şi tulbure. Ştiinţa,
politica şi banii nu reuşeau s-o depăşească. Şi-au dat seama că speranţa
unui răsărit frumos stă pe umerii fiecărui tată, ai fiecărei mame şi a
fiecărui profesor, şi nu pe umerii psihiatrilor, judecătorilor, militarilor,
presei... Nu contează dacă părinţii locuiesc într-un palat sau într-o
zonă săracă şi dacă profesorii predau într-o şcoală somptuoasă sau
mizeră-ei sunt speranţa lumii.
Faţă de această situaţie, politicienii, reprezentanţii celorlalte
categorii profesionale şi patronii au făcut o şedinţă cu profesorii din
fiecare oraş al fiecărei naţiuni. Au recunoscut că înfăptuiseră o crimă
împotriva educaţiei. Au cerut scuze şi i-au rugat să nu le abandoneze
copiii. Apoi au făcut o promisiune importantă. Au afirmat că jumătate
din bugetul pe care-l cheltuiau cu armele, cu aparatul poliţienesc şi cu
industria tranchilizantelor şi a antidepresivelor va fi investit în educaţie.
Au promis să reabiliteze demnitatea profesorilor şi să ofere condiţii ca
fiecare copil de pe Terra să fie hrănit cu alimente pentru a susţine corpul
şi cu cunoaştere pentru suflet. Nici unul nu avea să mai rămână fără carte.
Profesorii au plâns. Au rămas mişcaţi de o asemenea promisiune.
De secole aşteptau ca societatea să se trezească şi să vadă drama
educaţiei.
Din nefericire, societatea s-a trezit abia când mizeria socială a atins
nivele insuportabile. Dar, cum întotdeauna au lucrat ca eroi anonimi şi
întotdeauna au iubit fiecare copil, fiecare tânăr, profesorii au hotărât să se
întoarcă în sala de clasă şi să-l înveţe pe fiecare elev să navigheze în apele
emoţiei. Pentru prima oară societatea a pus educaţia în centrul atenţiei.
Lumina a început să strălucească după o furtună îndelungată...
După zece ani au apărut rezultatele şi, douăzeci de ani după aceea,
toţi au rămas cu gura căscată. Tinerii nu mai renunţau la viaţă. Nu mai
existau sinucideri. Folosirea drogurilor a dispărut. Aproape nu se auzea
vorbind de tulburări psihice şi de violenţă. Iar discriminarea? Ce mai e şi
asta? Nimeni nu-şi mai amintea de aşa ceva.(...)
Închisorile au devenit muzee. Poliţiştii au devenit poeţi. Cabinetele
de psihiatrie s-au golit. Psihiatrii au devenit scriitori. Judecătorii au
devenit muzicieni. Procurorii au devenit filozofi. Iar generalii? Au
descoperit parfumul florilor, au învăţat să-şi murdărească mâinile în
grădini ca să le cultive.
Şi ce era cu ziarele şi televiziunile din lume? Ce ştiri publicau, ce
vindeau? Au încetat să vândă necazuri şi lacrimi umane. Vindeau vise,
anunţau speranţa...
Oare când va deveni realitate această poveste? DACĂ TOŢI
AM VISA ACEST VIS, ÎNTR-O ZI EL VA ÎNCETA SĂ MAI FIE
DOAR UN VIS.”
(*)Augusto Cury - „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi. Cum să
formăm tineri fericiţi şi inteligenţi”
(Ed. FOR YOU, Bucureşti, 2005)
„Pentru a finaliza această carte, voi relata o poveste care pune în
evidenţă direcţia periculoasă către care se îndreaptă societatea actuală.
Într-o vreme nu prea îndepărtată de a noastră, omenirea a devenit
atât de haotică, încât oamenii au făcut un mare concurs. Voiau să ştie care
era profesia cea mai importantă a societăţii. Pe un stadion enorm,
organizatorii evenimentului au construit un turn înalt, cu trepte de aur
încrustate cu pietre preţioase. Turnul era superb, au chemat presa
mondială, televiziunea, ziarele, revistele şi radiourile pentru a relata
evenimentul.
Lumea sta cu ochii aţintiţi asupra evenimentului. Pe stadion,
oameni din toate clasele sociale se înghesuiau să vadă disputa.
Regulile erau următoarele: fiecare profesie era reprezentată de un
orator ilustru. Oratorul trebuia să urce repede pe o treaptă a turnului şi să
ţină un discurs elocvent şi convingător asupra motivelor pentru care
profesia sa era cea mai importantă din societatea modernă. Oratorul
trebuia să rămână în turn până la sfârşitul concursului. Jurizarea era
mondială, prin internet.
Naţiuni şi firme mari patronau concursul. Categoria învingătoare
urma să primească prestigiu social, o mare sumă de bani şi indemnizaţii
de la guvern. Odată stabilite regulile, a început concursul. Moderatorul
concursului a strigat: “Începeţi!”
Ştiţi cine a urcat mai întâi în turn? Educatorii? Nu! Reprezentantul
clasei mele, a psihiatrilor.
El s-a urcat în turn şi a proclamat cu toată fiinţa plămânilor
săi: “Societăţile moderne vor deveni o fabrică de stres. Depresia şi
anxietatea sunt bolile secolului. Oamenii au pierdut bucuria existenţei.
(...) Normal este să ai probleme. Să fii sănătos este ceva anormal. Ce-ar fi
omenirea fără psihiatri? Un azil de fiinţe umane, cu o viaţă lipsită de
calităţi! Pentru că trăim într-o societate bolnavă, declar că, împreună cu
psihologii, suntem specialiştii cei mai importanţi ai societăţii!”
Pe stadion s-a instalat tăcerea. Mulţi dintre cei din asistenţă....erau
stresaţi, dormeau prost... psihiatrii păreau imbatabili.
În continuare, moderatorul strigă: “Următorul!” Ştiţi cine a urcat
după aceea? Profesorii? Nu! Reprezentantul magistraţilor-al judecătorilor.
El a urcat o treaptă mai înaltă şi, cu un gest îndrăzneţ, a rostit vorbe
care i-au cutrremurat pe auditori:
“Aţi văzut statisticile legate de violenţă! Nu încetează să crească.
Răpirile, atacurile şi violenţa în trafic umplu paginile ziarelor.
Agresivitatea în şcoli, maltratările la adresa copiilor, discriminarea rasială
şi socială fac parte din viaţa de zi cu zi. Oamenii îşi iubesc drepturile şi-şi
dispreţuiesc îndatoririle.”
Auditorii clătinară capul, fiind de acord cu argumentele.(...) “Fără
judecători şi procurori societatea se cangrenează. De aceea, declar că,
sprijiniţi de procurori şi de aparatul poliţienesc, reprezentăm clasa cea
mai importantă a societăţii.”
Toţi au înghiţit în sec auzind aceste cuvinte....păreau
incontestabile. (...) “Următorul!”
Un alt reprezentant, mai îndrăzneţ a urcat pe o treaptă mai înaltă a
turnului... reprezentantul forţelor armate...”Oamenii dispreţuiesc valoarea
vieţii. Se ucid între ei pentru te miri ce...Specia umană s-a
fărâmiţat...Cine doreşte pacea, trebuie să se pregătească de
război...oamenii forţelor armate sunt nu numai categoria cea mai
importantă, dar şi cea mai puternică.”
Sufletele auditorilor au îngheţat. Toţi au rămas stupefiaţi.(...)
Nimeni nu a mai îndrăznit să urce în turn. Cu cine vor vota?
Când toţi credeau că disputa se încheiase, se auzi o discuţie la baza
turnului... Erau un grup de învăţători, de profesori din învăţământul
gimnazial, liceal şi universitar. Stăteau sprijiniţi de turn şi dialogau cu un
grup de părinţi. Nimeni nu ştia ce făceau. Camerele de televiziune s-au
fixat pe ei şi au proiectat imaginea lor pe un ecran mare. Moderatorul
strigă ca unul dintre ei să urce în turn. Ei refuzară.
Moderatorul îi provocă: “Totdeauna există laşi într-o dispută.”
Pe stadion s-au auzit râsete. Au făcut glume pe seama profesorilor şi
părinţilor.
Pe când toţi gândeau că erau slabi, profesorii, stimulaţi de părinţi,
au început să dezbată ideile prezentate, rămânând în acelaşi loc. Toţi îşi
făceau simţită prezenţa.
Unul dintre profesori, privind în sus, îi spuse reprezentantului
psihiatrilor: “Noi nu vrem să fim mai importanţi decât
dumneavoastră. Vrem doar să avem condiţii ca să educăm emoţia
elevilor noştri, să formăm tineri liberi şi fericiţi, pentru ca ei să nu se
îmbolnăvească şi să trebuiască să fie trataţi de dumneavoastră.”
Reprezentantul psihiatrilor primi, astfel, o lovitură.
Apoi, un alt profesor, care se afla în partea dreaptă a turnului,
privi spre reprezentantul magistraţilor şi-i spuse: “Niciodată n-am avut
pretenţia de a fi mai importanţi decât judecătorii. Dorim doar să
avem condiţii pentru a cultiva inteligenţa tinerilor noştri, făcându-
i să iubească arta de a gândi şi să înveţe importanţa drepturilor şi
îndatoririlor omului. În felul acesta, sperăm că niciodată nu se vor
aşeza pe banca acuzaţilor.”
Reprezentantul magistraţilor tremură în turn.
O profesoară din partea stângă a turnului, aparent timidă, îl privi pe
reprezentantul forţelor armate şi vorbi într-o manieră poetică: “Profesorii
din toată lumea nu au dorit niciodată să fie mai puternici şi nici mai
importanţi decât membrii forţelor armate. Dorim doar să fim mai
importanţi în inima copiilor noştri.
Dorinţa noastră este să-i facem să înţeleagă că fiecare fiinţă
umană nu este doar un număr din mulţime, ci o fiinţă de neînlocuit,
un actor unic în teatrul existenţei. (...) În felul acesta ei se vor
îndrăgosti de viaţă şi, când vor deţine controlul în societate, nu vor
face niciodată războaie-fie războaie fizice, care produc vărsare de
sânge, fie comerciale, care îi lipsesc de pâine pe mulţi oameni. Noi
considerăm că, pentru a-şi rezolva conflictele, cei slabi folosesc forţa,
însă cei puternici folosesc dialogul.
De asemenea, considerăm că viaţa este capodopera lui
Dumnezeu-un spectacol ce nu trebuie întrerupt niciodată de violenţa
umană.”
Părinţii jubilară de bucurie la auzul acestor cuvinte. Reprezentantul
sistemului juridic aproape căzu din turn. Nu se auzea nici o şoaptă în
rândurile asistenţei. Lumea rămase perplexă. Oamenii nu-şi imaginau că
simpli profesori, care trăiau în mica lume a sălilor de clasă, erau atât de
înţelepţi. Discursul profesorilor îi clătină pe liderii evenimentului.
Văzând că succesul disputei era ameninţat, moderatorul spuse cu
aroganţă: “Visători! Dumneavoastră trăiţi înafara realităţii!” un profesor
mai îndrăzneţ strigă plin de sensibilitate: “Dacă încetăm să visăm,
murim!”
Simţindu-se atins, organizatorul evenimentului luă microfonul şi
merse mai departe în intenţia sa de a-i răni pe profesori: “ Cui îi pasă de
profesori în zilele noastre?
Comparaţi-vă cu celelalte profesii. Dumneavoastră nu luaţi parte
la reuniunile politice mai importante. Presa rareori publică ştiri despre
profesori. Societăţii puţin îi pasă de şcoală. Uitaţi-vă la salariul pe care-l
primiţi la sfârşitul lunii!”
O profesoară îl privi şi-i spuse cu siguranţă: “Noi nu muncim
doar pentru salariu, ci pentru dragostea copiilor voştri şi a tuturor
tinerilor din lume.”
Înfuriat, cel care conducea evenimentul strigă: “Profesia
dumneavoastră va fi desfiinţată în societăţile moderne. Vă înlocuiesc
calculatoarele! Nu sunteţi demni să vă aflaţi în această dispută!”
Asistenţa, manipulată, trecu de cealaltă parte. Cu toţii i-au
condamnat pe profesori. Au ridicat în slăvi educaţia virtuală. Au strigat în
cor: “Calculatoare! Calculatoare! Gata cu profesorii!” Stadionul intră
în delir, repetând aceste cuvinte. Profesorii nu fuseseră niciodată atât de
umiliţi. Loviţi de ce auzeau, au hotărât să abandoneze turnul.
Ştiţi ce s-a întâmplat? Turnul s-a prăbuşit. Nimeni nu-şi închipuia,
dar profesorii şi părinţii erau cei care susţineau turnul. Scena a fost
şocantă. Oratorii au fost spitalizaţi. Profesorii au luat atunci altă atitudine
inimaginabilă: au abandonat, pentru prima oară, sălile de clasă.
Conducerea sistemului de învăţământ a încercat să-i înlocuiască
cu calculatoare, dând câte un calculator fiecărui elev. Au folosit cele mai
bune tehnici multimedia. Ştiţi ce s-a întâmplat?
Societatea s-a prăbuşit. Nedreptăţile şi suferinţa sufletească au
sporit şi mai mult.(...) Specia umană gemu de durere.
Înspăimântaţi, toţi au înţeles că nici un calculator nu reuşea să
predea înţelepciunea, solidaritatea şi dragostea de viaţă. Publicul nu se
gândise niciodată că profesorii stăteau la temelia profesiilor şi a tot ce
este mai lucid şi mai inteligent în noi. Au descoperit că puţina lumină
care intra în societate venea din inima profesorilor şi a părinţilor care îşi
educau copiii depăşind multe greutăţi.
Toţi au înţeles că societatea trăia o noapte lungă şi tulbure. Ştiinţa,
politica şi banii nu reuşeau s-o depăşească. Şi-au dat seama că speranţa
unui răsărit frumos stă pe umerii fiecărui tată, ai fiecărei mame şi a
fiecărui profesor, şi nu pe umerii psihiatrilor, judecătorilor, militarilor,
presei... Nu contează dacă părinţii locuiesc într-un palat sau într-o
zonă săracă şi dacă profesorii predau într-o şcoală somptuoasă sau
mizeră-ei sunt speranţa lumii.
Faţă de această situaţie, politicienii, reprezentanţii celorlalte
categorii profesionale şi patronii au făcut o şedinţă cu profesorii din
fiecare oraş al fiecărei naţiuni. Au recunoscut că înfăptuiseră o crimă
împotriva educaţiei. Au cerut scuze şi i-au rugat să nu le abandoneze
copiii. Apoi au făcut o promisiune importantă. Au afirmat că jumătate
din bugetul pe care-l cheltuiau cu armele, cu aparatul poliţienesc şi cu
industria tranchilizantelor şi a antidepresivelor va fi investit în educaţie.
Au promis să reabiliteze demnitatea profesorilor şi să ofere condiţii ca
fiecare copil de pe Terra să fie hrănit cu alimente pentru a susţine corpul
şi cu cunoaştere pentru suflet. Nici unul nu avea să mai rămână fără carte.
Profesorii au plâns. Au rămas mişcaţi de o asemenea promisiune.
De secole aşteptau ca societatea să se trezească şi să vadă drama
educaţiei.
Din nefericire, societatea s-a trezit abia când mizeria socială a atins
nivele insuportabile. Dar, cum întotdeauna au lucrat ca eroi anonimi şi
întotdeauna au iubit fiecare copil, fiecare tânăr, profesorii au hotărât să se
întoarcă în sala de clasă şi să-l înveţe pe fiecare elev să navigheze în apele
emoţiei. Pentru prima oară societatea a pus educaţia în centrul atenţiei.
Lumina a început să strălucească după o furtună îndelungată...
După zece ani au apărut rezultatele şi, douăzeci de ani după aceea,
toţi au rămas cu gura căscată. Tinerii nu mai renunţau la viaţă. Nu mai
existau sinucideri. Folosirea drogurilor a dispărut. Aproape nu se auzea
vorbind de tulburări psihice şi de violenţă. Iar discriminarea? Ce mai e şi
asta? Nimeni nu-şi mai amintea de aşa ceva.(...)
Închisorile au devenit muzee. Poliţiştii au devenit poeţi. Cabinetele
de psihiatrie s-au golit. Psihiatrii au devenit scriitori. Judecătorii au
devenit muzicieni. Procurorii au devenit filozofi. Iar generalii? Au
descoperit parfumul florilor, au învăţat să-şi murdărească mâinile în
grădini ca să le cultive.
Şi ce era cu ziarele şi televiziunile din lume? Ce ştiri publicau, ce
vindeau? Au încetat să vândă necazuri şi lacrimi umane. Vindeau vise,
anunţau speranţa...
Oare când va deveni realitate această poveste? DACĂ TOŢI
AM VISA ACEST VIS, ÎNTR-O ZI EL VA ÎNCETA SĂ MAI FIE
DOAR UN VIS.”
(*)Augusto Cury - „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi. Cum să
formăm tineri fericiţi şi inteligenţi”
(Ed. FOR YOU, Bucureşti, 2005)
marți, 15 februarie 2011
Responsabilitatea propriei LIBERTĂȚI
Moto:
„Când cineva vorbește din inimă simți, pentru că te inspiră. Când vorbește din creier ne fură energia.”
Umanul nu trebuie să fie plin de defecte, el trebuie să fie Divin!
Dacă suntem supărați, suntem supărați, dacă suntem bucuroși, ne bucurăm. Hai să nu mai creăm stări artificiale. Apropo de evenimentele recente petrecute în Egipt. În Egipt nu există numai 100.000 sau un milion de oameni care se răscoală, ci este vechea energie care se eliberează. Sunt spirite energetice blocate în pământ, în pereți, care acum ies la suprafață pentru a fi eliberate. Noi la știri nu vedem decât vârful aisbergului, sunt milioane de spirite care pleacă acum. Vechile aspecte vor să plece, dar noile aspecte ale spiritelor din zona Egipt nu pot să plece datorită tradiției…
Mulțumiți-i lui Dumnezeu, adică vouă, că rupeți tradiția! Acest fenomen se va răspândi, se va schimba felul de conducere, viziunea asupra puterii, puterea. Simțiți conștiința de masă și respirați, nu prin minte, ci prin inimă. Ce este conștiința de masă? Ce vor oamenii?
În primul rând Iubire - un lucru ciudat care încă, este legat de control, de putere. Controlul, pentru că oamenii iubesc și urăsc în același timp controlul. Oamenii vor libertate, pace, siguranță și, dacă se poate un Cadillac, o mașină de lux.. Mai vor cunoaștere, să știe ce se va întâmpla în viitor, să știe adevărul.
Supraviețuirea înseamnă hrană și iubire. Se aud tot felul de povești că lumea rămâne fără energie, fără petrol. Dar asta nu este chiar atât de rău, pentru că există tehnologii noi care vor veni și care vor „supăra” sistemul. Această lume va avea suficientă energie pentru a se susține. Hai să realizăm că suntem Merlin, iar energia trece de la o formă la alta, deci nu vă îngrijorați pentru supraviețuire. În cel mai rău caz vom… muri. Mergem dincolo, celebrăm împreună cu spiritele și apoi vom dori să revenim, să ne întoarcem. Cei din Lemuria, din Atlantida… tot noi suntem! Noi am murit de mii de ori. Noi plecăm înainte de a pleca. Creierul moare înaintea corpului cu câteva zile. Corpul mai funcționează din inerție puțin. Spiritul e atât de inteligent încât să părăsească lumea înainte de adevărata plecare.
Oameni vor să socializeze.
Comunitatea a apărut în Atlantida. Oamenilor le era frică să stea cu ei înșiși și au creat comunitatea. Este bine până la un punct în comunitate, dar a dispărut individualitatea și s-a creat conștiința de masă. Unii au încercat ani de zile să scape de conțtiința de masă. Oamenii nu se acceptă pe ei înșiși dar așteaptă acest lucru de la societate, din exterior, pentru că în interior nu există. Dacă vrei să faci un om să se simtă bine, acceptă-l! În general, oamenii sunt speriați de singurătate. Există și dilema de a-ți fi suveran, de a-ți fi suficient ție însuți. Eu sunt cel ce sunt. Și cine sunt prietenii mei? Maeștri Ascensionați, of ce plictiseală, ar zice unii, mai bine amân acest lucru câteva vieți…! Odată ce înțelegem conceptul Eu Sunt, timpul devine o iluzie. Vă puteți imagina că Eu Sunt este suficient? Să fim doar noi cu noi o eternitate…
Din cele 10 lucruri pe care le vor oamenii LIBERTATEA este cel mai important! Este evident că lipsa libertății – este motivul pentru care sunt blocate energiile oamenilor. Ființa umană nu poate fi privată de libertate. Acest lucru vine de la Spirit, vine din interior. Pământul fizic devine liber. Gaia este un spirit, dar a venit și timpul ei, a venit timpul să facă din acest pământ un spațiu viu. Ea și-a făcut treaba. Ea eliberează apa, peștii, păsările.
A existat un mare impuls pentru libertate prin 1700 în Europa. Am vrut să eliberăm toate energiile puterii, dar lucrurile nu au mers conform planului așa că Adamus St. Germain alături de ordinele cu care lucra pe atunci au creat America – Noua Atlantidă și Australia.
Momentan se manifestă controlul guvernelor și opresiunea prin religie. Da, controlul prin religie predomină pe pământ acum. Toate sistemele de credință manipulează. Care este energia din spatele războaielor? Tot religia. Situația din Egipt se va rezuma tot la religie. Oamenii preferă, totuși, un control al religiei, decât din partea guvernelor. Și asta până când se trezesc!
Unora de frică, îngrijorare pierd controlul. Cea mai mare frică este repetarea unei traume pe care am trăit-o în altă viață. De pildă, dacă am fost arși de vii, ne este frică de foc.
Libertatea de a spune adevărul.
Puțini oameni vorbesc adevărul, ceilalți nu știu cum… Mulți pot vorbi din minte. Creierului îi place să se asculte, dar acela este gunoi. Adevăratul discurs vine din inimă. Când cineva vorbește din inimă simți, pentru că ne inspiră. Când vorbește din creier ne fură energia.
Oamenii caută libertatea. Orice ființă trebuie să aibă libertate. Toate ființele trebuie să treacă prin experiența pământului pentru a ascensiona. Îngerii nu pot experimenta viața, o pot doar simți.
Oamenii vor un anumit grad de libertate, dar vor obține ceva diferit. Cei din Tunisia ori Egipt sunt pregătiți pentru libertate? Azi libertatea are un nou sens: responsabilitatea. Câți oameni vor să-și ia responsabilitatea pentru corpul lor, pentru sănătatea, pentru viața lor? Mulți cer altora să aibă grijă de ei. Responsabilitatea asupra propriei abundențe, asupra credinței, asupra spiritului nostru. Este prea lejer să deschizi o carte și să crezi tot ceea ce scrie acolo.
Ce are loc în Egiptul anului 2011, se va întâmpla peste tot în lume, chiar și în toate țările așa-zis civilizate. Aceasta nu este o țară civilizată dacă oamenii sunt nevoiți încă să se mai ducă la serviciu. Dacă există acest sistem, nu există libertate. Această mișcare de eliberare va exista peste tot, mai ales în țările care au credințe limitate.
Restul lumii are probleme, noi avem energii!
Pentru că oamenii își vor privi familia, serviciul și pe ei înșiși și se vor întreba dacă au libertate, dacă au libertate față de trecut. Unii uităm elementele de bază, de pildă cum să respirăm. Este ușor să uiți, dar este important să respiri. Este greu când suntem panicați, în dramă, dar nu este decât energie, respirați-o. Recunoașteți că nu este decât energie, și apoi eliberați drama. Transmutați-o.
Libertatea poate fi sufocantă. Nu exisită libertate parțială. Libertatea este totul sau nimic. Oamenii vor o anumită libertate, dar adevărata libertate este libertatea sufletului, cea care transcende viața, moartea. Majoritatea nu sunt pregătiți pentru asta. Au tendința de a merge înapoi, înlocuind o formă de control cu alta. Li se va da circ și pâine și vor crede că au libertate, dar ceva din spiritul lor nu va crede. Vor spune „poate mâine va fi mai bine, poate copiii noștri o vor duce mai bine”, dar asta este lipsa de încredere, de credință adevărată în ei înșiși, în puterea lor lăuntrică…
Simțiți-vă propria cale de eliberare, simțiți-vă propria libertate. Aduceți-vă propria înțelepciune despre libertate.
Permiteți-vă să împărtășiți din inima ce este libertatea, adevărata
libertate, suveranitatea, lipsa de control. Respirați în ea, respirați
asupra ei.
Haideți să facem o călătorie către libertatea totală!
Sursa: ADAMUS; Next 7 (sinteză, mulțumim Alexandrei)
„Când cineva vorbește din inimă simți, pentru că te inspiră. Când vorbește din creier ne fură energia.”
Umanul nu trebuie să fie plin de defecte, el trebuie să fie Divin!
Dacă suntem supărați, suntem supărați, dacă suntem bucuroși, ne bucurăm. Hai să nu mai creăm stări artificiale. Apropo de evenimentele recente petrecute în Egipt. În Egipt nu există numai 100.000 sau un milion de oameni care se răscoală, ci este vechea energie care se eliberează. Sunt spirite energetice blocate în pământ, în pereți, care acum ies la suprafață pentru a fi eliberate. Noi la știri nu vedem decât vârful aisbergului, sunt milioane de spirite care pleacă acum. Vechile aspecte vor să plece, dar noile aspecte ale spiritelor din zona Egipt nu pot să plece datorită tradiției…
Mulțumiți-i lui Dumnezeu, adică vouă, că rupeți tradiția! Acest fenomen se va răspândi, se va schimba felul de conducere, viziunea asupra puterii, puterea. Simțiți conștiința de masă și respirați, nu prin minte, ci prin inimă. Ce este conștiința de masă? Ce vor oamenii?
În primul rând Iubire - un lucru ciudat care încă, este legat de control, de putere. Controlul, pentru că oamenii iubesc și urăsc în același timp controlul. Oamenii vor libertate, pace, siguranță și, dacă se poate un Cadillac, o mașină de lux.. Mai vor cunoaștere, să știe ce se va întâmpla în viitor, să știe adevărul.
Supraviețuirea înseamnă hrană și iubire. Se aud tot felul de povești că lumea rămâne fără energie, fără petrol. Dar asta nu este chiar atât de rău, pentru că există tehnologii noi care vor veni și care vor „supăra” sistemul. Această lume va avea suficientă energie pentru a se susține. Hai să realizăm că suntem Merlin, iar energia trece de la o formă la alta, deci nu vă îngrijorați pentru supraviețuire. În cel mai rău caz vom… muri. Mergem dincolo, celebrăm împreună cu spiritele și apoi vom dori să revenim, să ne întoarcem. Cei din Lemuria, din Atlantida… tot noi suntem! Noi am murit de mii de ori. Noi plecăm înainte de a pleca. Creierul moare înaintea corpului cu câteva zile. Corpul mai funcționează din inerție puțin. Spiritul e atât de inteligent încât să părăsească lumea înainte de adevărata plecare.
Oameni vor să socializeze.
Comunitatea a apărut în Atlantida. Oamenilor le era frică să stea cu ei înșiși și au creat comunitatea. Este bine până la un punct în comunitate, dar a dispărut individualitatea și s-a creat conștiința de masă. Unii au încercat ani de zile să scape de conțtiința de masă. Oamenii nu se acceptă pe ei înșiși dar așteaptă acest lucru de la societate, din exterior, pentru că în interior nu există. Dacă vrei să faci un om să se simtă bine, acceptă-l! În general, oamenii sunt speriați de singurătate. Există și dilema de a-ți fi suveran, de a-ți fi suficient ție însuți. Eu sunt cel ce sunt. Și cine sunt prietenii mei? Maeștri Ascensionați, of ce plictiseală, ar zice unii, mai bine amân acest lucru câteva vieți…! Odată ce înțelegem conceptul Eu Sunt, timpul devine o iluzie. Vă puteți imagina că Eu Sunt este suficient? Să fim doar noi cu noi o eternitate…
Din cele 10 lucruri pe care le vor oamenii LIBERTATEA este cel mai important! Este evident că lipsa libertății – este motivul pentru care sunt blocate energiile oamenilor. Ființa umană nu poate fi privată de libertate. Acest lucru vine de la Spirit, vine din interior. Pământul fizic devine liber. Gaia este un spirit, dar a venit și timpul ei, a venit timpul să facă din acest pământ un spațiu viu. Ea și-a făcut treaba. Ea eliberează apa, peștii, păsările.
A existat un mare impuls pentru libertate prin 1700 în Europa. Am vrut să eliberăm toate energiile puterii, dar lucrurile nu au mers conform planului așa că Adamus St. Germain alături de ordinele cu care lucra pe atunci au creat America – Noua Atlantidă și Australia.
Momentan se manifestă controlul guvernelor și opresiunea prin religie. Da, controlul prin religie predomină pe pământ acum. Toate sistemele de credință manipulează. Care este energia din spatele războaielor? Tot religia. Situația din Egipt se va rezuma tot la religie. Oamenii preferă, totuși, un control al religiei, decât din partea guvernelor. Și asta până când se trezesc!
Unora de frică, îngrijorare pierd controlul. Cea mai mare frică este repetarea unei traume pe care am trăit-o în altă viață. De pildă, dacă am fost arși de vii, ne este frică de foc.
Libertatea de a spune adevărul.
Puțini oameni vorbesc adevărul, ceilalți nu știu cum… Mulți pot vorbi din minte. Creierului îi place să se asculte, dar acela este gunoi. Adevăratul discurs vine din inimă. Când cineva vorbește din inimă simți, pentru că ne inspiră. Când vorbește din creier ne fură energia.
Oamenii caută libertatea. Orice ființă trebuie să aibă libertate. Toate ființele trebuie să treacă prin experiența pământului pentru a ascensiona. Îngerii nu pot experimenta viața, o pot doar simți.
Oamenii vor un anumit grad de libertate, dar vor obține ceva diferit. Cei din Tunisia ori Egipt sunt pregătiți pentru libertate? Azi libertatea are un nou sens: responsabilitatea. Câți oameni vor să-și ia responsabilitatea pentru corpul lor, pentru sănătatea, pentru viața lor? Mulți cer altora să aibă grijă de ei. Responsabilitatea asupra propriei abundențe, asupra credinței, asupra spiritului nostru. Este prea lejer să deschizi o carte și să crezi tot ceea ce scrie acolo.
Ce are loc în Egiptul anului 2011, se va întâmpla peste tot în lume, chiar și în toate țările așa-zis civilizate. Aceasta nu este o țară civilizată dacă oamenii sunt nevoiți încă să se mai ducă la serviciu. Dacă există acest sistem, nu există libertate. Această mișcare de eliberare va exista peste tot, mai ales în țările care au credințe limitate.
Restul lumii are probleme, noi avem energii!
Pentru că oamenii își vor privi familia, serviciul și pe ei înșiși și se vor întreba dacă au libertate, dacă au libertate față de trecut. Unii uităm elementele de bază, de pildă cum să respirăm. Este ușor să uiți, dar este important să respiri. Este greu când suntem panicați, în dramă, dar nu este decât energie, respirați-o. Recunoașteți că nu este decât energie, și apoi eliberați drama. Transmutați-o.
Libertatea poate fi sufocantă. Nu exisită libertate parțială. Libertatea este totul sau nimic. Oamenii vor o anumită libertate, dar adevărata libertate este libertatea sufletului, cea care transcende viața, moartea. Majoritatea nu sunt pregătiți pentru asta. Au tendința de a merge înapoi, înlocuind o formă de control cu alta. Li se va da circ și pâine și vor crede că au libertate, dar ceva din spiritul lor nu va crede. Vor spune „poate mâine va fi mai bine, poate copiii noștri o vor duce mai bine”, dar asta este lipsa de încredere, de credință adevărată în ei înșiși, în puterea lor lăuntrică…
Simțiți-vă propria cale de eliberare, simțiți-vă propria libertate. Aduceți-vă propria înțelepciune despre libertate.
Permiteți-vă să împărtășiți din inima ce este libertatea, adevărata
libertate, suveranitatea, lipsa de control. Respirați în ea, respirați
asupra ei.
Haideți să facem o călătorie către libertatea totală!
Sursa: ADAMUS; Next 7 (sinteză, mulțumim Alexandrei)
joi, 10 februarie 2011
Asteroizii si Luna Nouă din Vărsător
Luna Nouă și Stelliumul din Varsator face trigon cu Saturn din Balanta, ceea ce este o adevarata binecuvantare: Saturn a intrat in miscare retrograda, pe 25 ianuarie, iar acest lucru ne face sa devenim mai profunzi, indemnandu-ne la o introspectie profunda. Atunci cand Saturn e retrograd in Balanta, el neincurajeaza sa gasim corectitudine si armonie in toate aspectele din viata noastra. Acest lucru e mai cu seama adevarat pentru SUA, intrucat Saturnul
ei natal este la 15 grade in Balanta. Saturn va intra in miscare retrograda
peste Saturn-ul SUA, la 9 martie, inceputul Ciclului Universal! Acest
important stellium din Varsator semnaleaza sosirea unei transformari
personale importante (Soare/Luna), a fecunditatii (Ceres), a fortei (Marte)
extazului (Neptun) si vindecarii (Chiron), iar Saturn mentine si
structureaza aceasta forta. Aceasta Luna Noua aduce schimbare creativa
puternica, binecuvantata legata de misticism si vindecare armonioasa. Saturn
retrograd din Balanta, in trigon cu stellium-ul din Varsator, reprezinta
cantecul sufletului vostru - un arcus ce atinge armonios strunele viorii.
Prin simplul fapt ca va urmati intelepciunea inimii, va interpretati
cantecul vostru unic. Este mai important ca de obicei sa meditati exact in
momentul acestei Luni Noi. Iar pentru aceia care lucreaza cu sunetul si
vindecarea, in timpul acestei Luni Noi pot auzi muzica sferelor. De ce?
Stellium-ul din Varsator in trigon cu Saturn este o armonica rara, iar
asteroizii aduc supratonuri cu adevarat frumoase.
Stiu ca va surprinde faptul sa ma vedeti adaugand asteroizii, insa exista un
motiv. Asteroizii si cometele au luat nastere in urma cu 11.500 de ani, in
timpul exploziei unei planete mari, ce orbita intre Marte si Jupiter;
asteroizii inca mai poarta vibratia acestei planete disparute. Dar
asteroizii sunt fragmentati si au orbite ciudate. E greu sa ii interpretezi,
insa e destul de usor sa ii simti. Eu chiar ii interpretez pentru mine
insami, dar mai apoi, ca sa evit complexitatea, i-am scos din analizele
astrologice. Pe masura ce intram in sistemul solar, dinspre Saturn, Jupiter
este domiciliul maestrilor, el este masculin si are un rol de comanda,
organizand si guvernand planetele interioare. Trecand de asteroizi, ajungem
la Marte, care este masculin. Planeta disparuta a fost o forta feminina,
alaturi de Venus, Neptun si Luna. Asadar, asteroizii reprezinta partile
pierdute din latura feminina.
Pe durata acestei Luni Noi, Juno e in opozitie exacta cu Uranus din Pesti,
prin urmare este foarte importanta gasirea echilibrului masculin-feminin, ca
sa dobandim mai multa forta personala. Juno a fost sotia respectata a lui
Jupiter, astfel ca ea este femeia care dobandeste putere in casnicie. Dupa
cum stim deja, Ceres se afla impreuna cu Luna Noua si cu Marte, ceea ce ii
adauga cautarii noastre, puterea fructificarii. Vesta, zeita caminului, este
arsa de Nodul Nord, astfel ca armonia dintre masculin/feminin sau yin/yang
constituie programul karmic al acestei Luni Noi. Altfel spus, toata aceasta
lunatie are de-a face cu recuperarea aspectelor feminine pierdute. Daca
exista vreo speranta ca SUA sa devina corecta in privinta orgiei sale cu
armele, aceasta va veni de la Gabrielle Giffords (politiciana care a fost
impuscata N. ED.) care sa ii ceara Congresului american sa-i onoreze
sacrificiul, prin punerea sub control a armelor, daca ea va mai putea vorbi
vreodata. Poate ca Sarah Palin se va gandi sa isi ceara scuze pentru orice
rol pe care l-ar fi putut juca? Avand in vedere forta emotionala
extraordinara a acestui eveniment din Tucson - atat de evidenta prin
devotamentul exprimat de sotul lui Gifford - orice este posibil. Fireste, cu
Marte abia trecut de Luna Noua, rezultatul ar putea fi contrariul. In acest
moment, razbunarea este foarte periculoasa si e necesar sa va cercetati
inima, ca sa cautati urme ale acestei emotii distrugatoare.
Sursa: Barbara Hand Clow
ei natal este la 15 grade in Balanta. Saturn va intra in miscare retrograda
peste Saturn-ul SUA, la 9 martie, inceputul Ciclului Universal! Acest
important stellium din Varsator semnaleaza sosirea unei transformari
personale importante (Soare/Luna), a fecunditatii (Ceres), a fortei (Marte)
extazului (Neptun) si vindecarii (Chiron), iar Saturn mentine si
structureaza aceasta forta. Aceasta Luna Noua aduce schimbare creativa
puternica, binecuvantata legata de misticism si vindecare armonioasa. Saturn
retrograd din Balanta, in trigon cu stellium-ul din Varsator, reprezinta
cantecul sufletului vostru - un arcus ce atinge armonios strunele viorii.
Prin simplul fapt ca va urmati intelepciunea inimii, va interpretati
cantecul vostru unic. Este mai important ca de obicei sa meditati exact in
momentul acestei Luni Noi. Iar pentru aceia care lucreaza cu sunetul si
vindecarea, in timpul acestei Luni Noi pot auzi muzica sferelor. De ce?
Stellium-ul din Varsator in trigon cu Saturn este o armonica rara, iar
asteroizii aduc supratonuri cu adevarat frumoase.
Stiu ca va surprinde faptul sa ma vedeti adaugand asteroizii, insa exista un
motiv. Asteroizii si cometele au luat nastere in urma cu 11.500 de ani, in
timpul exploziei unei planete mari, ce orbita intre Marte si Jupiter;
asteroizii inca mai poarta vibratia acestei planete disparute. Dar
asteroizii sunt fragmentati si au orbite ciudate. E greu sa ii interpretezi,
insa e destul de usor sa ii simti. Eu chiar ii interpretez pentru mine
insami, dar mai apoi, ca sa evit complexitatea, i-am scos din analizele
astrologice. Pe masura ce intram in sistemul solar, dinspre Saturn, Jupiter
este domiciliul maestrilor, el este masculin si are un rol de comanda,
organizand si guvernand planetele interioare. Trecand de asteroizi, ajungem
la Marte, care este masculin. Planeta disparuta a fost o forta feminina,
alaturi de Venus, Neptun si Luna. Asadar, asteroizii reprezinta partile
pierdute din latura feminina.
Pe durata acestei Luni Noi, Juno e in opozitie exacta cu Uranus din Pesti,
prin urmare este foarte importanta gasirea echilibrului masculin-feminin, ca
sa dobandim mai multa forta personala. Juno a fost sotia respectata a lui
Jupiter, astfel ca ea este femeia care dobandeste putere in casnicie. Dupa
cum stim deja, Ceres se afla impreuna cu Luna Noua si cu Marte, ceea ce ii
adauga cautarii noastre, puterea fructificarii. Vesta, zeita caminului, este
arsa de Nodul Nord, astfel ca armonia dintre masculin/feminin sau yin/yang
constituie programul karmic al acestei Luni Noi. Altfel spus, toata aceasta
lunatie are de-a face cu recuperarea aspectelor feminine pierdute. Daca
exista vreo speranta ca SUA sa devina corecta in privinta orgiei sale cu
armele, aceasta va veni de la Gabrielle Giffords (politiciana care a fost
impuscata N. ED.) care sa ii ceara Congresului american sa-i onoreze
sacrificiul, prin punerea sub control a armelor, daca ea va mai putea vorbi
vreodata. Poate ca Sarah Palin se va gandi sa isi ceara scuze pentru orice
rol pe care l-ar fi putut juca? Avand in vedere forta emotionala
extraordinara a acestui eveniment din Tucson - atat de evidenta prin
devotamentul exprimat de sotul lui Gifford - orice este posibil. Fireste, cu
Marte abia trecut de Luna Noua, rezultatul ar putea fi contrariul. In acest
moment, razbunarea este foarte periculoasa si e necesar sa va cercetati
inima, ca sa cautati urme ale acestei emotii distrugatoare.
Sursa: Barbara Hand Clow
miercuri, 9 februarie 2011
2012 - O CHEMARE CĂTRE FUZIUNE
Carlos Barrios s-a născut într-o familie spaniolă în El Altiplano, în podișul Guatemalei. Casa lui era în Huehuetenango, care a fost de asemenea și un lăcaș al tribului Maya Man. Împreună cu alți Maya și alți indigeni păstrători de tradiție, tribul Mam, el duce mai departe unele din vechile tradiții ale insulei Broaștei Țestoase (alt nume pentru America de Nord). Ei sunt Păstrători ai Timpului, adevărate autorități în privința unor calendare remarcabile, care sunt antice, relevante și elegante. Dl. Barrios este istoric, antropolog și cercetător. După ce a studiat cu înțelepții bătrâni tradiționali, dela vârsta de 19 ani, timp de 25 de ani, a devenit și el Ajq ij Mayaș, un preot de ceremonii și ghid spiritual, Eagle Clan. În urmă cu mai mulți ani, împreună cu fratele său Gerardo, carlos a inițiat o investigație asupra diferitelor calendare Mayașe. El a studiat cu mai mulți mentori. Fratele său, Gerardo, a intervievat aproape 600 de bătrâni Maya, pentru a le înțelege mai bine cunoaștiințele pe care le aveau de împărtășit.
Înțelepții Maya spun că Lumea nu se va sfârși. Se va transforma. Populațiile indigene au calendarele și tot ei sunt cei care știu să le interpreteze corect – nu alții. Mayașii înțeleg 17 calendare diferite, unele dintre ele măsurând cu acuratețe, chiar pe perioade de 10 milioane de ani. Calendarul care a atras atenția globală din 1987, este numit Tzolk in sau Cholq ij și este conceput în urmă cu secole și bazat pe ciclul Pleiadelor este considerat și astăzi, sacru. O zi importantă în calendarele indigene se numește Ce Acatal din anul One Reed, așa cum a ost numită de mexicani.
Aceasta a fost ziua descrisă în profeții, ca fiind ziua când u strămoș important trebuia să se întoarcă, „venind ca un fluture”. În calendarul vestic, data din One Reed se corelează cu Duminica de Paște, 21 aprilie 1519, ziua când Hernando Cortez și flota sa de 11 corăbii spaniole au ajuns la Est de teritoriul care astăzi este numit Vera Cruz (Crucea Adevărată), în Mexic. A început o nouă eră – o eră pe care ei o anticipaseră în calendarele lor. Poporul Maya a numit această eră: al Nouălea Bolomtikus, sau nouă Hells (Cicluri) – fiecare având 52 de ani. Pe măsură ce cele 9 cicluri s-au derulat, indigenilor li s-au luat pământul și libertatea, în schimb au „primit” boala și lipsa de respect pentru toate. Ceea ce a început odată cu debarcarea lui Cortez a durat până pe 16 august 1987 – data Convergenței Armonice.
Milioane de oameni au profitat de acea dată, pentru a desfășura ceremonii în locuri sacre, rugându-se pentru o tranziție ușoară într-o nouă eră, lumea celui de-al 5-lea Soare. Din august 1987 și până acum am trăit o perioadă în care mâna dreaptă a lumii materialiste a început să dispară încet, dar inexorabil. Suntem pe muchia erei în care începe pecea, când oamenii trăiesc în armonie cu Mama Pământ. Nu mai suntem în lumea celui de-al 4-lea Soare, dar nu suntem nici în lumea celui de-al 5-lea Soare. Aceasta este o perioadă de tranziție, o perioadă între două perioade.
Și cum trecem prin această perioadă de tranziție, o perioadă între două perioade, apare o convergență colosală, globală, de distrugere a mediului, haos social, război și schimbări constante ale Pământului. „Toate acestea” spune Dl. Barrios, „au fost prevăzute din calcule simple bazate pe matematica spiralei din calendarele Maya și se vor schimba. Totul se va schimba.” Cei care țin Calendarul Mayaș zilnic, văd ziua de 21 decembrie 2012, ca pe o dată de renaștere, începutul lumii celui de-al 5-lea Soare. Va fi începutul unei noi ere, ce rezultă din meridianul solar care va traversa ecuatorul galactic și de Pământ, care se va alinia cu Centrul Galaxiei.
La răsăritul Soarelui, pe 21 decembrie 2012, pentru prima oară în 26.000 de ani, Soarele va răsări în conjuncția dintre Caleea Lactee și planul ecliptic. Această Cruce Cosmică este condiderată a fi o reprezentare a Pomului Sacru, Pomul Vieții, care este descris în toate tradițiile spirituale ale lumii. „Unii observatori spun că această aliniere cu inima Galaxiei, din 2012, va deschide un canal pentru ca energia cosmică să curgă prin Pământ, curățându-l de tot ceea ce este pe el – ridicându-l astfl la un nou nivel de vibrație. „Acest proces a început deja. Schimbările se accelerează acum și vor continua să se accelereze” – sugerează Dl. Barrio. Oamenii de pe Pământ pot să ajungă la această dată din 2012, într-o formă foarte bună, fără ca să fi distrus prea mult din Pământ și ne vom ridica la un nivel nou, mai înalt.
Omenirea va continua, dar într-un mod diferit. Trăim cea mai importantă eră a Calendarele Maya și a profețiilor care ne arată că structurile materiale se vor schimba, vom deveni mai umani. Acum nu mai este timp de joacă: Idealul spiritual al acestei ere este acțiunea. Multe sufelte puternice s-au reîncarnat în această eră, cu multă forță. Acest lucru este valabil pe ambele părți – lumina și întunericul. Magia este la maximum folosită de ambele părți. Lucrurile se vor schimba, dar depinde de oameni cât de ușor sau cât de violent se vor manifesta aceste schimbări pentru noi.
Economia de acum este o ficțiune. Primii cinci ani de tranziție, din August 1987 până în August 1992, au reprezentat începutul distrugerii lumii materiale. Până acum am progresat încă 18 ani în faza de tranziție și multe dintre așa-numitele surse de stabilitate financiară, sunt de fapt fantomatice. Bancile nu mai au putere. Este un moment delicat pentru ele. Ar putea să se prăbușească la nivel global, dacă nu suntem atenți. Dacă băncile se prăbușesc… atunci vom fi forțați să ne bazăm pe Pământ și pe abilitățile nastre de a produce ceva. Sistemele monetare vor fi în haos și va trebui să ne bazăm pe relația noastră directă cu Pământul, pentru mâncare și adăpost.
O chemare către Fuziune…
La una dintre cele mai recente ceremonii Mayașe pentru Anul Nou, în Guatemala, Barrios a povestit cum unul dintre cei mai respectați înțelepți, care trăiește într-o peșteră solitară de munte, a călătorit până la Chichicastenango și a dat un mesaj solicitând oamenilor să se adune pentru a susține viața și lumina. „Chiar acum, fiecare persoană și fiecare grup merge pe drumul său”. Bătrânul din munți a spus că există speranță în cazul în care oamenii Luminii ar putea să se adune și să se unească în vreun fel”. Reflectând la asta, Barrios a explicat: „Trăim într-o lume a polarităților, zi și noapte, bărbat și femeie, pozitiv și negativ. Lumina și întunericul au nevoie una de alta. Ele reprezintă un echilibru. Chiar acum, partea de întuneric este foarte puternică și este foarte clar ce doresc cei din acea parte. Au viziunea lor și prioritățile lor clar stabilite și, de asemenea ierarhia lor. Ei acționează în multe feluri, pentru ca să nu fim capabili să ne conectăm cu a 5-a lume din spirală în 2012. Pe partea de Lumină, fiecare crede că este cel mai important, și că înțelegerea sa personală, sau că viziunea grupului său, reprezintă cheia. Este o diversitate de culturi și opinii, deci este o competiție, difuziune și lipsește un focus singular, comun. În viziunea D-lui Barrio, partea întunecată lucrează pentru a bloca fuziunea, prin intermediul negării și al materialismului. De asemenea lucrează pentru a-i distruge pe cei ce lucrează cu Lumina, pentru a ridica Pământul la un nivel mai înalt. Lor le place energia Lumii a 4-a, care este în declin nu poate fi distrusă sau contracarată. Este prea puternică și prea clară, pentru a se întâmpla asta - și asta ar fi strategia greșită. Întunericul poate fi transformat numai atunci când este confruntat cu simplitate și cu inima deschisă. Asta duce la fuziune – un concept cheie al lumii celui de-al 5-le Soare.
Eterul – noul element
Noua eră a celui de-al 5-lea Soare, necesită multă atenție asupra unui element care este, dealtfel, foarte neglijat. În timp cele patru elemente tradiționale – pământ, aer, foc și apă – au dominat diverse epoci din trecut, dar eterul sau pentru a nu se confunda – etherul, va fi un al cincilea element care vadomina în timpul celui de-al 5-lea Soare. Etherul este un mediu, corpul lui Dumnezeu, ori elementul rarefiat al Raiului. El penetrază tot spațiul și transmite undele de energie cu frecvențe foarte variate – de la cele ale telefoanelor celulare, la cele ale aurelor umane. Ceea ce este „etheric” se referă la cele cinci regiuni de dincolo de Pământ: raiul…
Etherul, elementul celui de-al 5-lea Soare, este celest și îi lipsește substanța materială, dar nu este mai puțin real decât lemnul, piatra sau carnea. „În contextul eteric, este posibilă o fuziune a polarităților. Să nu mai fie întuneric sau Lumină în oameni, ci o fuziune înălțătoare,” spune Barrios. Ei sunt organizați pentru a bloca, de fapt, această fuziune. Ei vor să dezechilibreze Pământul și mediul, astfel încât să nu fim pregătiți pentru alinierile din 2012. Va trebui să lucrăm împreună pentru pace și echilibru cu cealaltă parte. Trebuie să avem grijă de Mama Pământ care ne hrănește și ne adăpostește. Suntem într-un moment critic în istoria omenirii: Pentru acest Moment Istoric, trebuie să ne dăruim acum în întregime mintea și inima, în scopul atingerii unității și fuziunii, pentru a putea controla partea cealaltă parte și pentru a conserva viața. Suntem într-un moment critic în istoria omenirii, suntem dezechilibrați, nu mai putem continua să ne jucăm. Planeta noastră poate fi înnoită sau răvășită. Fiecare suntem aici cu un motiv anume. E timpul să ne trezim și să acționăm. Este nevoie de toată lumea. Toți cei care sunt acum aici au un scop foare important. Aceste sunt niște vremuri dificile, dar foarte speciale, pentru că avem oportunitatea de a crește… Schimbările descrise în profeții se vor întâmpla, dar atitudinea și acțiunile noastre vor determina cât de sever sau cât de moderat se vor manifesta ele. Este foarte important să știm clar cine suntem - și ce relație avem cu Pământul. Cu toate acestea respectă diferențele și străduiește-te pentru unitate.
Trebuie să reactivăm energia locurilor sacre, să respectăm diferențele, străduindu-ne pentru unitate!
Dezvoltă-te în concordanță cu chemarea inimii tale. Mănâncă cu înțelepciune, ținând cont că multe din alimente sunt infestate cu toxine, E-uri, în mod evident sau subtil… creând dependență, boli, vibrație joasă. Trăim într-o lume a energiei. Cu cât ne apropiem de lumea celui de-al 5-le Soare, asociată cu elementul ether, o sarcină importantă a acestor timpuri este să învățăm să simțim energia a orice și a oricui – oameni, plante, animale. Trebuie să reactivăm energia locurilor sacre, să ne rugăm pentru pace și respectând Pământul pentru că de aici ne primim hrana adăpostul și îmbrăcămintea. Trimite lumina unei flăcări albastre către liderii care au puterea de a face război sau pace. (Sursa: Editura For You)
Înțelepții Maya spun că Lumea nu se va sfârși. Se va transforma. Populațiile indigene au calendarele și tot ei sunt cei care știu să le interpreteze corect – nu alții. Mayașii înțeleg 17 calendare diferite, unele dintre ele măsurând cu acuratețe, chiar pe perioade de 10 milioane de ani. Calendarul care a atras atenția globală din 1987, este numit Tzolk in sau Cholq ij și este conceput în urmă cu secole și bazat pe ciclul Pleiadelor este considerat și astăzi, sacru. O zi importantă în calendarele indigene se numește Ce Acatal din anul One Reed, așa cum a ost numită de mexicani.
Aceasta a fost ziua descrisă în profeții, ca fiind ziua când u strămoș important trebuia să se întoarcă, „venind ca un fluture”. În calendarul vestic, data din One Reed se corelează cu Duminica de Paște, 21 aprilie 1519, ziua când Hernando Cortez și flota sa de 11 corăbii spaniole au ajuns la Est de teritoriul care astăzi este numit Vera Cruz (Crucea Adevărată), în Mexic. A început o nouă eră – o eră pe care ei o anticipaseră în calendarele lor. Poporul Maya a numit această eră: al Nouălea Bolomtikus, sau nouă Hells (Cicluri) – fiecare având 52 de ani. Pe măsură ce cele 9 cicluri s-au derulat, indigenilor li s-au luat pământul și libertatea, în schimb au „primit” boala și lipsa de respect pentru toate. Ceea ce a început odată cu debarcarea lui Cortez a durat până pe 16 august 1987 – data Convergenței Armonice.
Milioane de oameni au profitat de acea dată, pentru a desfășura ceremonii în locuri sacre, rugându-se pentru o tranziție ușoară într-o nouă eră, lumea celui de-al 5-lea Soare. Din august 1987 și până acum am trăit o perioadă în care mâna dreaptă a lumii materialiste a început să dispară încet, dar inexorabil. Suntem pe muchia erei în care începe pecea, când oamenii trăiesc în armonie cu Mama Pământ. Nu mai suntem în lumea celui de-al 4-lea Soare, dar nu suntem nici în lumea celui de-al 5-lea Soare. Aceasta este o perioadă de tranziție, o perioadă între două perioade.
Și cum trecem prin această perioadă de tranziție, o perioadă între două perioade, apare o convergență colosală, globală, de distrugere a mediului, haos social, război și schimbări constante ale Pământului. „Toate acestea” spune Dl. Barrios, „au fost prevăzute din calcule simple bazate pe matematica spiralei din calendarele Maya și se vor schimba. Totul se va schimba.” Cei care țin Calendarul Mayaș zilnic, văd ziua de 21 decembrie 2012, ca pe o dată de renaștere, începutul lumii celui de-al 5-lea Soare. Va fi începutul unei noi ere, ce rezultă din meridianul solar care va traversa ecuatorul galactic și de Pământ, care se va alinia cu Centrul Galaxiei.
La răsăritul Soarelui, pe 21 decembrie 2012, pentru prima oară în 26.000 de ani, Soarele va răsări în conjuncția dintre Caleea Lactee și planul ecliptic. Această Cruce Cosmică este condiderată a fi o reprezentare a Pomului Sacru, Pomul Vieții, care este descris în toate tradițiile spirituale ale lumii. „Unii observatori spun că această aliniere cu inima Galaxiei, din 2012, va deschide un canal pentru ca energia cosmică să curgă prin Pământ, curățându-l de tot ceea ce este pe el – ridicându-l astfl la un nou nivel de vibrație. „Acest proces a început deja. Schimbările se accelerează acum și vor continua să se accelereze” – sugerează Dl. Barrio. Oamenii de pe Pământ pot să ajungă la această dată din 2012, într-o formă foarte bună, fără ca să fi distrus prea mult din Pământ și ne vom ridica la un nivel nou, mai înalt.
Omenirea va continua, dar într-un mod diferit. Trăim cea mai importantă eră a Calendarele Maya și a profețiilor care ne arată că structurile materiale se vor schimba, vom deveni mai umani. Acum nu mai este timp de joacă: Idealul spiritual al acestei ere este acțiunea. Multe sufelte puternice s-au reîncarnat în această eră, cu multă forță. Acest lucru este valabil pe ambele părți – lumina și întunericul. Magia este la maximum folosită de ambele părți. Lucrurile se vor schimba, dar depinde de oameni cât de ușor sau cât de violent se vor manifesta aceste schimbări pentru noi.
Economia de acum este o ficțiune. Primii cinci ani de tranziție, din August 1987 până în August 1992, au reprezentat începutul distrugerii lumii materiale. Până acum am progresat încă 18 ani în faza de tranziție și multe dintre așa-numitele surse de stabilitate financiară, sunt de fapt fantomatice. Bancile nu mai au putere. Este un moment delicat pentru ele. Ar putea să se prăbușească la nivel global, dacă nu suntem atenți. Dacă băncile se prăbușesc… atunci vom fi forțați să ne bazăm pe Pământ și pe abilitățile nastre de a produce ceva. Sistemele monetare vor fi în haos și va trebui să ne bazăm pe relația noastră directă cu Pământul, pentru mâncare și adăpost.
O chemare către Fuziune…
La una dintre cele mai recente ceremonii Mayașe pentru Anul Nou, în Guatemala, Barrios a povestit cum unul dintre cei mai respectați înțelepți, care trăiește într-o peșteră solitară de munte, a călătorit până la Chichicastenango și a dat un mesaj solicitând oamenilor să se adune pentru a susține viața și lumina. „Chiar acum, fiecare persoană și fiecare grup merge pe drumul său”. Bătrânul din munți a spus că există speranță în cazul în care oamenii Luminii ar putea să se adune și să se unească în vreun fel”. Reflectând la asta, Barrios a explicat: „Trăim într-o lume a polarităților, zi și noapte, bărbat și femeie, pozitiv și negativ. Lumina și întunericul au nevoie una de alta. Ele reprezintă un echilibru. Chiar acum, partea de întuneric este foarte puternică și este foarte clar ce doresc cei din acea parte. Au viziunea lor și prioritățile lor clar stabilite și, de asemenea ierarhia lor. Ei acționează în multe feluri, pentru ca să nu fim capabili să ne conectăm cu a 5-a lume din spirală în 2012. Pe partea de Lumină, fiecare crede că este cel mai important, și că înțelegerea sa personală, sau că viziunea grupului său, reprezintă cheia. Este o diversitate de culturi și opinii, deci este o competiție, difuziune și lipsește un focus singular, comun. În viziunea D-lui Barrio, partea întunecată lucrează pentru a bloca fuziunea, prin intermediul negării și al materialismului. De asemenea lucrează pentru a-i distruge pe cei ce lucrează cu Lumina, pentru a ridica Pământul la un nivel mai înalt. Lor le place energia Lumii a 4-a, care este în declin nu poate fi distrusă sau contracarată. Este prea puternică și prea clară, pentru a se întâmpla asta - și asta ar fi strategia greșită. Întunericul poate fi transformat numai atunci când este confruntat cu simplitate și cu inima deschisă. Asta duce la fuziune – un concept cheie al lumii celui de-al 5-le Soare.
Eterul – noul element
Noua eră a celui de-al 5-lea Soare, necesită multă atenție asupra unui element care este, dealtfel, foarte neglijat. În timp cele patru elemente tradiționale – pământ, aer, foc și apă – au dominat diverse epoci din trecut, dar eterul sau pentru a nu se confunda – etherul, va fi un al cincilea element care vadomina în timpul celui de-al 5-lea Soare. Etherul este un mediu, corpul lui Dumnezeu, ori elementul rarefiat al Raiului. El penetrază tot spațiul și transmite undele de energie cu frecvențe foarte variate – de la cele ale telefoanelor celulare, la cele ale aurelor umane. Ceea ce este „etheric” se referă la cele cinci regiuni de dincolo de Pământ: raiul…
Etherul, elementul celui de-al 5-lea Soare, este celest și îi lipsește substanța materială, dar nu este mai puțin real decât lemnul, piatra sau carnea. „În contextul eteric, este posibilă o fuziune a polarităților. Să nu mai fie întuneric sau Lumină în oameni, ci o fuziune înălțătoare,” spune Barrios. Ei sunt organizați pentru a bloca, de fapt, această fuziune. Ei vor să dezechilibreze Pământul și mediul, astfel încât să nu fim pregătiți pentru alinierile din 2012. Va trebui să lucrăm împreună pentru pace și echilibru cu cealaltă parte. Trebuie să avem grijă de Mama Pământ care ne hrănește și ne adăpostește. Suntem într-un moment critic în istoria omenirii: Pentru acest Moment Istoric, trebuie să ne dăruim acum în întregime mintea și inima, în scopul atingerii unității și fuziunii, pentru a putea controla partea cealaltă parte și pentru a conserva viața. Suntem într-un moment critic în istoria omenirii, suntem dezechilibrați, nu mai putem continua să ne jucăm. Planeta noastră poate fi înnoită sau răvășită. Fiecare suntem aici cu un motiv anume. E timpul să ne trezim și să acționăm. Este nevoie de toată lumea. Toți cei care sunt acum aici au un scop foare important. Aceste sunt niște vremuri dificile, dar foarte speciale, pentru că avem oportunitatea de a crește… Schimbările descrise în profeții se vor întâmpla, dar atitudinea și acțiunile noastre vor determina cât de sever sau cât de moderat se vor manifesta ele. Este foarte important să știm clar cine suntem - și ce relație avem cu Pământul. Cu toate acestea respectă diferențele și străduiește-te pentru unitate.
Trebuie să reactivăm energia locurilor sacre, să respectăm diferențele, străduindu-ne pentru unitate!
Dezvoltă-te în concordanță cu chemarea inimii tale. Mănâncă cu înțelepciune, ținând cont că multe din alimente sunt infestate cu toxine, E-uri, în mod evident sau subtil… creând dependență, boli, vibrație joasă. Trăim într-o lume a energiei. Cu cât ne apropiem de lumea celui de-al 5-le Soare, asociată cu elementul ether, o sarcină importantă a acestor timpuri este să învățăm să simțim energia a orice și a oricui – oameni, plante, animale. Trebuie să reactivăm energia locurilor sacre, să ne rugăm pentru pace și respectând Pământul pentru că de aici ne primim hrana adăpostul și îmbrăcămintea. Trimite lumina unei flăcări albastre către liderii care au puterea de a face război sau pace. (Sursa: Editura For You)
marți, 1 februarie 2011
O explicatie a „Crizei”...de George Acu
... Prestigiosul consilier financiar a explicat aceasta criza într-un mod foarte simplu:
Un om s-a dus într-un sat unde nu calcase niciodata înainte si a oferit locuitorilor sai 100 ? pentru fiecare magar vândut. O mare parte din populatiei si-a vândut urgent animalele tipului respectiv. A doua zi, a venit din nou si a oferit un pret mai bun; 150 ? de magar, si alt numar important de sateni si-au vândut animalele. A treia zi a oferit 300 ? ... si asa lumea a vândut toti magarii ...
Vazând ca nimeni nu mai are animale, a oferit 500 ? pe magar, dând a se intelege ca saptamâna viitoare va reveni ca sa achizitioneze mai multi magari .... dupa care a plecat.
A patra zi, si-a trimis asistentul cu magarul pe care l-a cumparat în
acelasi sat pentru a-l oferi cu 400 ? bucata. Având în vedere câstigul potential pentru saptamâna urmatoare, satenii au cumparat "proprii lor magari" cu 400 ?
... cel care nu a avut bani, s-a împrumutat la "camatar".
In final, satenii au cumparat toti magarii din regiune ...
Cum era de asteptat, acest asistent a disparut, ca si primul ... si niciodata nu a mai reaparut.
Rezultat:
Satul s-a umplut de "magari" si "datornici" ...
Sa vedem ce s-a întâmplat mai departe: Cei care au împrumutat bani, si nu au reusit sa-si revânda magarii (la 500 ?), nu au putut rambursa împrumutul.
"Camatarii" s-au plâns Primariei spunând ca, daca nu vor fi platiti, se vor ruina, pentru ca nu mai pot imprumuta pe nimeni si atunci se va distruge tot satul.
Pentru ca „camatarii" sa nu ajunga în ruina, primarul (în loc să dea bani oamenilor de rând pentru a-si plati datoriile) le-a dat bani ... tot lor. Acestia, Având deja o mare parte din bani adunati, nu i-au iertat pe oameni de datoriile în care tocmai se bagasera .
Cum primarul satului a delapidat bugetul primariei, era si el, de asemenea, în datorii.
Atunci, a cerut bani împrumut la alte primarii; dar acestea i-au spus ca nu-l pot ajuta, deoarece, in situatia in care se afla el acum, nu vor putea recupera niciodata banii.
Rezultatul:
Smecherii de la inceput, plini de bani ...
Camatarii; cu profiturile lor rezolvate si o multime de oameni care continua sa perceapa ceea ce au împrumutat plus dobânda, chiar "preluarea magarilor devalorizati" si cu care ei nu vor acoperi întreaga datorie ...
Restul - oameni ruinati, distrusi si fara nici-un magar, pe tot restul vietii lor ...
Primaria ruinata ...
Ce s-a întâmplat in final ?
Pentru a rezolva acest lucru si a salva toata populatia, Primaria a redus salariile functionarilor sai...
foto: Viocomsa
PAINEA NATURALA (AZIMA)
Se elimina faina alba (amidon si gluten), apa si sarea (clorura dealuatului apa este inlocuita cu zer proaspat din lapte. Zerul, ca si serul,
este o substanta limfatica. Acest aluat se deshidrateaza la o temperatura
biologica.
Produsul cel mai apropiat de painea naturala este painea graham, numai
ca si aceasta este coapta, pierzandu-si calitatile de viu:
GRAHAM s.n. Produs de panifica?ie (pâine, chifle, pesme?i) preparat din
faina integrala con?inând obligatoriu germeni ?i tarâ?e; denumirea a fost
data dupa nutri?ionistul american Sylvester Graham care a creat primul
sortiment de pâine, în forma de cozonac dreptunghiular, din acest tip de
faina.[DEX]
Prin folosirea painii naturale (necoapte), se exclud aspectele negative
ale metabolismului determinate de painea denaturata. Aici gasim trei
directii:
1. deconstiparea - sau refacerea miscarii peristaltice,
2. dezintoxicarea - azima fiind obtinuta prin deshidratare (contine 1-1,5%
umiditate), absoarbe lichidele, iar in cazul unei alimentatii denaturate
acestea sunt preponderent toxice.
3. regenerarea tesuturilor si organelor
Painea denaturata de astazi, conform Codex Alimentarius este si mai
denaturata; din acest tip in general se consuma 400 g/zi. Painea naturala se
opune acestui Codex Alimentarius; din acest tip se consuma cam 75 g/zi.
Painea naturala reface metabolismul, respectiv imunitatea, respectiv
sanatatea organismului. Cateva exemple: 1 kg de paine naturala elimina 1 kg
de tesuturi adipoase, prin eliminarea constipatiei se renunta la depozitul
de infectie si mai ales se elibereaza diafragma, astfel ca lobii inferiori
ai plamanilor pot functiona si ei lejer. O alta caracteristica a acestei
paini naturale este ca duce la scaderea glicemiei in cazul diabetului,
respectiv la 95-105 unitati glicemice. Alt aspect este refacerea pH-ului si
a intregului metabolism, incat organele afectate se regenereaza - ceea ce
inseamna eliminarea arterosclerozei, a osteopatiilor, cardiopatiilor, etc.
Astfel, putem vorbi de incetinirea fenomenului de imbatranire, ca si de
eliminarea naturala a tumorilor (cancere).
Painea naturala este cea mai adecvata intr-o alimentatie naturala; date
despre aceasta gasiti in cursurile online Elta Live sub denumirea de
medicina preventiva, unde in fiecare marti si joi se prepara si meniuri
naturale (http://www.eltauniversitate.ro/live.html). Cursurile se difuzeaza
din anul 2005, ele regasindu-se intr-o arhiva usor de accesat, aflata pe
site www.eltauniversitate.ro.
Painea naturala pe care o producem este sub licenta PAINE ELTA ®, acest
produs fiind totodata si notificat la Institutul de Bioresurse Alimentare
Seria AA/ nr.3375/ 08.10.2009.
Painea Elta este un inlocuitor total al painii denaturate (coapte).
In alimentatia normala, rolul fibrelor este esential; aproape 50%
dintre produsele alimentare trebuie sa aiba acest rol.
Astazi, productia de paine se bazeaza doar pe faina alba, in realitate
amidon si gluten - dupa cum deja s-a vazut. Rolul acestora apartine doar
regnului vegetal, nu si animal, respectiv uman. Concret, daca se da
animalelor faina, ele pur si simplu nu o mananca; in schimb taratea este
binevenita.
Boala cea mai des intalnita este constipatia; ea este "promotorul"
afectiunilor de natura digestiva, a cardiopatiilor, hepatitelor,
dermatozelor, etc. si este in stransa legatura cu afectarea rinichilor
deasemeni. Constipatia mentine un corp "murdar" sau toxic.
In metabolismul nostru, pH-ul este 70% bazic; in urma alimentatiei
denaturate prin tratament termic, chimicale, pasteurizare, el devine
preponderent acid. Codex Alimentarius accentueaza si mai mult acest aspect.
In cei 11 ani de cand producem painea naturala Elta, s-a constatat un
efect benefic in cazul diabetului, glicemia revenind la valorile normale. Cu
toate acestea, diabeticii au o manifestare ostila fata de acest produs,
determinata de medicii diabetologi, acestia la randul lor presati fiind de
industria farmaceutica.
Asociatia Elta Universitate, ca producator al Painii Naturale Elta,
este o asociatie nonprofit si neguvernamentala, comercializarea acestui
produs constituind si o metoda de autofinantare.
Produsul se prezinta sub forma de batoane, ambalate cu folie
termocontractibila in pachete cantarind 250g si 500g. Termenul de garantie
este de 3 luni. Consumul zilnic este de 75g (3 batoane). Se poate consuma in
combinatie cu orice tip de meniu, inghitindu-se dupa o buna masticare;
recomandam evitarea consumarii simple a produsului deoarece, fiind obtinut
prin deshidratare, are proprietati higroscopice - respectiv absoarbe
umiditatea din cavitatea bucala. Totusi, este bine a nu fi inmuiat in
lichide cu mult timp inainte de consum, pentru a nu-i diminua puterea de
actiune. Mai clar, se foloseste la fel ca si painea coapta, pe care o
inlocuieste. Consistenta este normala, tinzand catre una "pufoasa", putin
crocanta. Un aspect particular: pentru cei care au un pH preponderent acid,
prima perceptie la consumul de paine Elta ofera gustul de amar - dar in
realitate, gustul acestei paini este dulce. Dupa cum am mai spus, pH-ul
sanatos trebuie sa fie preponderent bazic. Ca o nota esentiala: este bine sa
va decideti ce alegeti sa folositi, fiindca rolul painii naturale Elta este
de a o inlocui total pe cea care are la baza faina alba si tratamentul
termic.
Fabrica-laborator se afla in Romania, [...] intr-o zona neindustriala
(nepoluata), in mijlocul unui mediu natural.
Ion, Elta Universitate, iulie 2010.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)