Interviu în The Guardian cu fondatorul WikiLeaks – Julian Assange•despre o posibilă reîntoarcere în ţata natală, Australia "Sunt cetăţean australian şi îmi este foarte dor de ţara mea. Totuşi, în ultimele săptămâni, premierul australian, Julia Gillard, şi procurorul general au spus clar că nu doar că reîntoarcerea mea va fi imposibilă, ci că ei colaborează activ pentru a asista SUA în atacurile contra mea şi a oamenilor mei. Aceasta ridică întrebări despre ce mai înseamnă a fi cetăţean australian"• cum crezi că ai schimbat afacerile internaţionale?"In ultimii patru ani, scopurile noastre au fost să dăm partea leului surselor, care îşi asumă riscurile reale în orice dezvăluire jurnalistică şi fără eforturile cărora jurnaliştii nu ar fi nimic. Dacă va fi cazul, cum presupune Pentagonul, ca acel tânăr soldat - Bradley Manning - să fie în spatele unora dintre dezvăluirile recente, atuni el este, fără îndoială, un erou fără egal"• despre eventuala publicare a numelor unor 'informatori'"WikiLeaks are o istorie de patru ani. În acest timp, nu a existat nicio acuzaţie credibilă, nici măcar a unei organizaţii precum Pentagonul, că vreo persoană a suferit de pe urma activităţilor noastre"• Departamentul de Stat se întreabă dacă să te considere jurnalist sau nu. Eşti jurnalist?"Am fost coautor al primei cărţi când aveam 25 de ani. Am fost implicat în documentare nonfiction, ziare, TV şi internet de atunci. Totuşi, nu este necesar a dezbate dacă sunt jurnalist sau cum oamenii se presupune că, în mod misterios, încetează a mai fi jurnalişti când scriu pentru organizaţia noastră. Deşi scriu încă, mă documentez şi investighez, principalul meu rol este acela de editor şi redactor-şef care organizează şi dirijează alţi jurnalişti"•despre impactul avut de WikiLeaks în ultimul an"Întotdeauna am crezut că WikiLeaks va fi un concept cu un rol global şi a fost clar că asta face încă din 2007, când a schimbat rezultatul alegerilor generale din Kenya. M-am gândit că îi vor trebui doi ani, în loc de patru, pentru a fi recunoscut de alţii ca având acest rol important, aşa că suntem în întârziere şi mai avem multe de făcut. Ameninţările la adresa vieţii noastre sunt publice, totuşi, luăm măsurile de precauţie encesare, în măsura în care putem când ne confruntăm cu superputere"•despre mascarea unor identităţi din "cabluri" cu XXXXX, dar lăsarea altor nume la vedere"Cablurile publicate corespund unor articole publicate de partenerii noştii din mass media şi de către noi. Ele au fost redactate de către jurnaliştii care lucrează la articole, pentru că aceşti oameni trebuie să ştie bine materialul despre care scriu. Redactările au fost apoi văzute de cel puţin un alt jurnalist sau editor, iar noi revedem mostre oferite de alte organizaţii"•despre declaraţia lui Tom Flanagan, consilier al premierului Canadei, "cred că Assange ar trebui asasinat..""Este adevărat că dl Flanagan şi alţii au făcut aceste declaraţii grave şi ar trebui puşi sub acuzare pentru instigare la omor"• a fost necesar să "dai un chip pentru WikiLeaks"? nu era mai bine să rămână o organizaţie anonimă?"Este o intrebare interesantă. Iniţial, am încercat din răsputeri ca organizaţia să rămână fără o faţă, căci voiam ca ego-urile noastre să nu joace niciun rol în activităţile noastre (...) până la urmă, cineva trebuie să fie responsabil în faţa publicului şi numai o conducere care este dispusă să fie curajoasă în mod public poate sugera cu adevărat că sursele îşi asumă riscuri pentru un bine mai mare. În acest proces, am devenit paratrăznetul. Primesc atacuri nemeritate asupra oricărui aspect al vieţii mele, dar şi aprecieri nemeritate, ceea ce este un echilibru"• Eşti de acord că guvernele occidentale îşi riscă autoritatea morală atacând WikiLeaks?"Vestul şi-a fiscalizat baza de realţii de putere printr-o reţea de contracte, împrumuturi, deţineri de acţiuni, holdinguri bancare etc. În acest mediu, este necesar ca exprimarea să fie 'liberă', pentru că o schimbare în politică rareori aduce vreo schimbare acestor instumente de bază. Exprimarea în Vest, ca ceva care rar are vreun efect asupra puterii, este liberă ca păsările şi bursucii. În state precum China există cenzură, pentru că exprimarea are putere şi puterea se teme de ea. Ar trebui să ne uităm întodeauna la cenzură ca la un semnal economic care arată potenţialul de putere a liberei exprimări. Aceste atacuri ale SUA împotriva noastră arată o mare schimbare, că exprimarea este sufieientă pentru a sparge blocada fiscală"Suprimarea adresei WikiLeaks. org de către firma californiană (EveryDNS.net) care găzduia siteul, vineri, a "oficializat" războiul dintre australianul Julian Assange şi autorităţile americane. Cel împotriva căruia Washintonul pregăteşte inculparea pentru spionaj a ameninţat cu divulgarea parolei unui "fişier-asigurare" cu o nouă serie de dezvăluiri-bombă, potrivit The Sunday Times."Am distribuit de mai mult timp materiale de rezervă criptate, pe care nu le-am publicat. Tot ce trebuie să facem este să divulgam parola, şi vor fi disponibile", a fost avertizmentul lui Assange. El nu a precizat situaţia anume în care va trece la această răzbunare, dar probabil că acţiunile depind de cele ale acţiunile luate în SUA, unde WikiLeaks şi Assange au devenit "inamici publici".De altfel, acţiunea Everydns - explicată prin necesitatea de a proteja alte sute de mii de clienţi de atacuri de "blocare a distribuită a serviciului" - a survenit cererii senatorului Joseph Lieberman, preşedintele comisiei pentru Securitatea Internă din Senatul SUA. El le-a cerut tuturor organizaţiilor (firme sau ONG-uri) din SUA care susţin siteul să "încheie imediat relaţia" cu acesta."Părintele" WikiLeaks, australianul Julian Assange (39 de ani), pare decis să nu accepte aceste exemple de "cenzură privată", în spatele cărora ar stat presiunile Washingtonului. "Aceste atacuri nu vor opri misiunea noastră, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă privind dominia legii în Statele Unite", a declarat Assange, vineri dimineaţă, potrivit cotidianul britanic The Guardian.În practică, el ameninţă cu dezvăluirea mai timpurie a unor informaţii pe care voia oricum să le divulge anul viitor. Dezvăluirile s-ar referi la detalii despre închisoarea din baza navală a SUA de la Guantanamo (Cuba), la un atac asupra civililor al militarilor americani din Afganistan, la situaţia băncii Bank of America şi la British Petroleum - compania a cărei platformă petrolieră, explodată la 20 aprilie, a creat un dezastru ecologic în Golful Mexic.
WikiLeaks privind „obiectivele critice” ale SUASite-ul WikiLeaks a publicat luni, cel mai important document de până acum după opinia BBC: lista tuturor obiectivelor de pe glob pe care Statele Unite le consideră vitale pentru securitatea ei. Documentul care datează din februarie 2009, este o telegramă a Departamentului de Stat al SUA și conține o listă a tuturor obiectivelor din lume „a căror pierdere ar afecta în mod semnificativ sănătatea publică, securitatea economică și/sau securitatea națională a Statelor Unite.” Lista publicată în noaptea de duminică spre luni acoperă toate continentele și conține sute de locuri, reprezentând „infrastructură critică” și „resurse-cheie”.Printre obiective sunt cabluri subterane de telecomunicații, porturi, baraje, oleoducte, gazoducte, etc. Africa contează în domeniul minier, Europa este lider în domeniul farmaceutic, în Israel se fac arme pe senzori, în timp ce Quatarul va deveni până în 2010, cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite • Africa: Congo (mine de cobalt), Gabon (baterii), Guineea (mine de bauxită), Africa de Sud (mine, obiectiv BAE -cea mai mare compania europeana de armament), Egipt (canalul de Suez). • Asia şi zona Pacificului: Austrialia (infrastructură subacvativă, industrie farmaceutică), China (mine şi infrastructură subacvatică), Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Coreea de Sud - toate cinci cabluri şi conducte subacvatice), Israel (arme pe senzori), Kuweit (mine), Maroc (strâmtaorea Gibraltar), Qatar (până în 2012, Qatar va deveni cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite), Arabia Saudită (cel mai mare centru de procesare din lume a petrolului crud), Tunisia şi Emiratele Arabe Unite (terminale pentru oleoducte), India şi Kazakhstan (mine de crom). • Europa: Austria (fabrici de medicamente), Azerbaidjan (gazoducte), Belarus (oleoduct), Belgia (medicamente), Danemarca (cabluri subacvatice), Franţa (cabluri subacvatice, medicină, energie hidro şi electrică, Germania (cel mai mare complex industrial chimic din lume, infrastructură, mortar, turbine hiroelectrice, vaccinuri) Irlanda, Italia şi Olanda (conducte subacvatice), Norvegia (oleoduct), Spania şi Elveţia (medicină), Turcia (fabrici de prelucrare a metalului, oleoducte),Ucraina (industria metalurgică), Marea Britanie (infrastructură subacvatică, obiective BAE). • America de Sud: Argentina (vaccinuri), Brazilia (cabluri subacvatice, industria chimică), Chile şi Venezueal (infrastructură subacvatică), Columbia şi Mexic (baraje), Trinidad - Tobago (o conductă subacvatică prin care se realizează 70% din importurile de gaze naturale ale SUA). • Canada: centrale hidroelectrice, infrastructură subacvatică, poduri feroviare, medicamente, Quebec-ul este "o sursă de energie de neînlocuit pentru nord-estul Statelor Unite", Ontario e „cel mai mare furnizor de radioizotopi medicali din lume", Canada e "critică pentru producerea sistemelor optice din dotarea vehiculelor armate terestre". • Rusia: are cel mai critic obiectiv din lume în domeniul energetic - o mină de uraniu. (Adevarul, 6 dec. 2010)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu