Motto: „Cunoașterea și adevărul ne face liberi”
Iată comisia de anchetă (foto nr.2 -diapozitiv)
În 2004 comisia de anchetă (9/11) a înaintat raportul final (poza 3), dar acest raport final nu răspunde la mai multe întrebări esențiale.
Clădirea World Trade Center Turnul nr. 7
(diapozitiv 4)
Orele 17:20; la destul timp după ce turnurile gemene se prăbuşiseră, turnul nr. 7 a făcut implozie pe verticală, exact ca în cazul demolărilor controlate. Acest turn care se găseşte la 100 m distanţă de turnurile gemene nu a fost atins de niciun avion.
Acest fapt extrem de important lipseşte din raportul anchetei. În acest turn se găsea CIA-ul şi arhivele lui Marvin Bush, fratele cel mic, care a interzis inspectarea turnurilor gemene cu câini ce depistează explozibilul, de-a lungul a trei săptămâni care au precedat ziua de 11 septembrie… Din ce motiv aceste elemente importante au fost sub-mediatizate şi ignorate făţiş în raportul oficial?
Pentagonul
Priviți (diapozitiv 5): Fără resturi de avion? Fără fuzelaj? Fără motor ? Fără scaune ? Fără bagaje? Şi fără corpuri umane! Explicaţia din raportul oficial : Arderea cherosenului a cauzat dispariţia lor… Deloc puşi în încurcătură, „incompetenţii”!
Zău? Priviți imaginea (diapozitiv nr.6): Cum este posibil ca acest combustibil să cauzeze dispariţia unui avion întreg şi a pasagerilor săi şi să lase intact un ecran de calculator?
Cum este posibil ca aripile Boeing-ului 767 să nu provoace pagube acolo unde se presupune că au avut impact cu clădirea? (diapozitiv nr.7)
O imagine (diapozitiv/poza nr.8) a fost surprinsă cu puțin înainte ca zidul Pentagonului să se prăbușească. Fisura prin care se presupune că a trecut un Boeing 767 nu măsoară decât 5 m. Aflaţi dimensiunile unui Boeing 767 şi veţi înţelege…
Ca urmare a polemicii asupra faptului că nu a existat un avion la Pentagon, Casa Albă a decis să pună capăt acestor zvonuri şi a publicat cinci imagini surprinse de una din camerele de supraveghere din exteriorul clădirii.
Pentagonul este ocupat de către Înaltul Comandament al Armatei Americane şi este prin urmare clădirea protejată şi dotată cu cele mai bune camere de supraveghere din lume. Cu toate acestea nu s-au putut obţine decât 5 imagini ? (diapozitivul nr.9)
Prăbușirea Turnurilor gemene
(diapozitiv 10)
Conform raportului comisiei de anchetă, etajele s-au prăbuşit unele peste celelalte. Această teorie nu stă în picioare ! Căderea ar fi trebuit să fie încetinită pe măsură ce etajele se prăbuşeau, dacă aceasta ar fi fost situaţia. Turnurile s-au prăbuşit cu o viteză de cădere liberă. Acest fel de prăbuşire ar fi fost imposibilă fără ajutorul explozibililor. În timp ce turnurile se prăbuşeau, au existat proiectări spre exterior la etajele inferioare, semn clar că au existat explozii. Înregistrările sonore au confirmat !!!
Aceşti stâlpi metalici (diapozitiv 11) nu sunt deformaţi de căldura focului, ci secţionaţi cu precizie la 45° de cordoanele de explozibili, unghi ideal pentru o distrugere controlată. Examinarea acestor stâlpi cu cele mai bune instrumente de analiză cristalografică a demonstrat că temperatura nu a atins niciodată 700°. Tot așa, aceşti stâlpi nu seamănă deloc cu cei ai turnului spaniol care a luat foc în 2005 şi care, după doua zile de incendiu groaznic, nu s-a prăbuşit !
Într-o altă imagine (diapozitiv 12), porţiunea superioară a turnului cade într-o parte (a căzut pe acoperişul hotelului din complexul World Trade Center).
Aşadar nu mai exista nicio presiune pe etajele inferioare… Deci cum se putea prăbuşi încă sub greutatea proprie ?
Numeroşi supravieţuitori care au fost prezenţi în turnuri au menţionat că au auzit explozii repetate, în principal William Rodriguez (diapozitiv 13), ultimul găsit în viaţă printre dărmături. Fusese portar al complexului de mai mulţi ani. Astăzi el se luptă încă să obţină adevărul asupra celor întâmplate la 11 septembrie 2001.
Și nu e totul! Aţi auzit de Larry Silverstein? (poza/diapozitiv 14) Era noul proprietar al World Trade Center. În iulie 2001 a semnat un contract pe 99 de ani şi a subscris la o asigurare împotriva terorismului. După 11 septembrie a primit despăgubirile. L-a chemat în justiţie pe asigurator, cu argumentul că nu a avut loc un singur atac terorist, ci două. A reclamat dublul sumei indemnizate şi a avut câştig de cauză !
Într-un final, Tribunalul districtului Manhattan i-a acordat o compensaţie de 4,6 miliarde $.
NORAD-ul este organismul care controlează spaţiul aerian al SUA. Procedura stipulează că, în caz de deturnare a unui avion sau eroare de traiectorie, NORAD-ul solicită direct Armata Aeriană care va trimite avioane F16, fără să fie nevoie de acordul Ministerului de Apărare.
Din ianuarie până în septembrie 2001, aceştia au interceptat 67 avioane, fiecare în mai puţin de 15 minute.
La 11 septembrie 2001 au eşuat în misiunea lor de 4 ori? (diapozitiv 15)
Dellicte de inițiat?
Cu câteva zile înainte de 11 septembrie, s-au confirmat foarte multe delicte de iniţiat. Între 6 şi 7 septembrie, 4.744 opţiuni de vânzare au fost transferate către acţiunile United Airlines, faţă de numai 396 cumpărări. La 10 septembrie, în ajunul atentatului, s-au înregistrat 4.516 tranzacţii de vânzare ale American Airlines, faţă de 748 de achiziţionare.
« … autorităţile americane acoperă sau disimulează cel mai spectacular delict de iniţiat posibil vreodată. Nu veţi găsi pe nimeni în comunitatea financiară care să dea crezare poveştii oficiale… »
John Kinnucan de la Broadband Research : « Am văzut un număr de achiziţionări/vânzări mai ridicat decât oricare altul, în 10 ani de când lucrez în domeniu, în special pe piaţa tranzacţiilor (Associated Press, 18 septembrie 2001 ; San Francisco Chronicle, 19 sept. 2001)
Dylan Ratigan de la Bloomberg Business News, vorbind despre mişcările efectuate la Morgan Stanley şi în alte companii: „ar trebui să fie una din cele mai extraordinare coincidenţe în istoria umanităţii, dacă ar fi vorba de coincidenţă” (ABC News, 20 sept. 2001). (diapozitiv 16)
Și încă ceva : Ştiaţi că statul american a cheltuit 40 milioane de dolari pentru a investiga viaţa sexuală a lui Bill Clinton, spre deosebire de numai 600.000 pentru evenimentele de la 11 septembrie 2001? Anumiţi membri din comisia de anchetare a afacerii Clinton/ Lewinsky au făcut de asemenea parte din comisia de anchetă de la 11 septembrie. (diapozitiv 17)Ceea ce nu vedem niciodată în media este lupta în stradă, protestele pentru a redeschide ancheta și pentru a afla adevărul: manifestații în New York, asociații ale familiilor victimelor, situri pe Internet, numeroși ingineri și profesori universitari… (diapozitiv 18)
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Secrete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Secrete. Afișați toate postările
luni, 3 ianuarie 2011
luni, 6 decembrie 2010
Julian Assange, WikiLeaks si ”obiectivele critice” ale SUA
Interviu în The Guardian cu fondatorul WikiLeaks – Julian Assange•despre o posibilă reîntoarcere în ţata natală, Australia "Sunt cetăţean australian şi îmi este foarte dor de ţara mea. Totuşi, în ultimele săptămâni, premierul australian, Julia Gillard, şi procurorul general au spus clar că nu doar că reîntoarcerea mea va fi imposibilă, ci că ei colaborează activ pentru a asista SUA în atacurile contra mea şi a oamenilor mei. Aceasta ridică întrebări despre ce mai înseamnă a fi cetăţean australian"• cum crezi că ai schimbat afacerile internaţionale?"In ultimii patru ani, scopurile noastre au fost să dăm partea leului surselor, care îşi asumă riscurile reale în orice dezvăluire jurnalistică şi fără eforturile cărora jurnaliştii nu ar fi nimic. Dacă va fi cazul, cum presupune Pentagonul, ca acel tânăr soldat - Bradley Manning - să fie în spatele unora dintre dezvăluirile recente, atuni el este, fără îndoială, un erou fără egal"• despre eventuala publicare a numelor unor 'informatori'"WikiLeaks are o istorie de patru ani. În acest timp, nu a existat nicio acuzaţie credibilă, nici măcar a unei organizaţii precum Pentagonul, că vreo persoană a suferit de pe urma activităţilor noastre"• Departamentul de Stat se întreabă dacă să te considere jurnalist sau nu. Eşti jurnalist?"Am fost coautor al primei cărţi când aveam 25 de ani. Am fost implicat în documentare nonfiction, ziare, TV şi internet de atunci. Totuşi, nu este necesar a dezbate dacă sunt jurnalist sau cum oamenii se presupune că, în mod misterios, încetează a mai fi jurnalişti când scriu pentru organizaţia noastră. Deşi scriu încă, mă documentez şi investighez, principalul meu rol este acela de editor şi redactor-şef care organizează şi dirijează alţi jurnalişti"•despre impactul avut de WikiLeaks în ultimul an"Întotdeauna am crezut că WikiLeaks va fi un concept cu un rol global şi a fost clar că asta face încă din 2007, când a schimbat rezultatul alegerilor generale din Kenya. M-am gândit că îi vor trebui doi ani, în loc de patru, pentru a fi recunoscut de alţii ca având acest rol important, aşa că suntem în întârziere şi mai avem multe de făcut. Ameninţările la adresa vieţii noastre sunt publice, totuşi, luăm măsurile de precauţie encesare, în măsura în care putem când ne confruntăm cu superputere"•despre mascarea unor identităţi din "cabluri" cu XXXXX, dar lăsarea altor nume la vedere"Cablurile publicate corespund unor articole publicate de partenerii noştii din mass media şi de către noi. Ele au fost redactate de către jurnaliştii care lucrează la articole, pentru că aceşti oameni trebuie să ştie bine materialul despre care scriu. Redactările au fost apoi văzute de cel puţin un alt jurnalist sau editor, iar noi revedem mostre oferite de alte organizaţii"•despre declaraţia lui Tom Flanagan, consilier al premierului Canadei, "cred că Assange ar trebui asasinat..""Este adevărat că dl Flanagan şi alţii au făcut aceste declaraţii grave şi ar trebui puşi sub acuzare pentru instigare la omor"• a fost necesar să "dai un chip pentru WikiLeaks"? nu era mai bine să rămână o organizaţie anonimă?"Este o intrebare interesantă. Iniţial, am încercat din răsputeri ca organizaţia să rămână fără o faţă, căci voiam ca ego-urile noastre să nu joace niciun rol în activităţile noastre (...) până la urmă, cineva trebuie să fie responsabil în faţa publicului şi numai o conducere care este dispusă să fie curajoasă în mod public poate sugera cu adevărat că sursele îşi asumă riscuri pentru un bine mai mare. În acest proces, am devenit paratrăznetul. Primesc atacuri nemeritate asupra oricărui aspect al vieţii mele, dar şi aprecieri nemeritate, ceea ce este un echilibru"• Eşti de acord că guvernele occidentale îşi riscă autoritatea morală atacând WikiLeaks?"Vestul şi-a fiscalizat baza de realţii de putere printr-o reţea de contracte, împrumuturi, deţineri de acţiuni, holdinguri bancare etc. În acest mediu, este necesar ca exprimarea să fie 'liberă', pentru că o schimbare în politică rareori aduce vreo schimbare acestor instumente de bază. Exprimarea în Vest, ca ceva care rar are vreun efect asupra puterii, este liberă ca păsările şi bursucii. În state precum China există cenzură, pentru că exprimarea are putere şi puterea se teme de ea. Ar trebui să ne uităm întodeauna la cenzură ca la un semnal economic care arată potenţialul de putere a liberei exprimări. Aceste atacuri ale SUA împotriva noastră arată o mare schimbare, că exprimarea este sufieientă pentru a sparge blocada fiscală"Suprimarea adresei WikiLeaks. org de către firma californiană (EveryDNS.net) care găzduia siteul, vineri, a "oficializat" războiul dintre australianul Julian Assange şi autorităţile americane. Cel împotriva căruia Washintonul pregăteşte inculparea pentru spionaj a ameninţat cu divulgarea parolei unui "fişier-asigurare" cu o nouă serie de dezvăluiri-bombă, potrivit The Sunday Times."Am distribuit de mai mult timp materiale de rezervă criptate, pe care nu le-am publicat. Tot ce trebuie să facem este să divulgam parola, şi vor fi disponibile", a fost avertizmentul lui Assange. El nu a precizat situaţia anume în care va trece la această răzbunare, dar probabil că acţiunile depind de cele ale acţiunile luate în SUA, unde WikiLeaks şi Assange au devenit "inamici publici".De altfel, acţiunea Everydns - explicată prin necesitatea de a proteja alte sute de mii de clienţi de atacuri de "blocare a distribuită a serviciului" - a survenit cererii senatorului Joseph Lieberman, preşedintele comisiei pentru Securitatea Internă din Senatul SUA. El le-a cerut tuturor organizaţiilor (firme sau ONG-uri) din SUA care susţin siteul să "încheie imediat relaţia" cu acesta."Părintele" WikiLeaks, australianul Julian Assange (39 de ani), pare decis să nu accepte aceste exemple de "cenzură privată", în spatele cărora ar stat presiunile Washingtonului. "Aceste atacuri nu vor opri misiunea noastră, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă privind dominia legii în Statele Unite", a declarat Assange, vineri dimineaţă, potrivit cotidianul britanic The Guardian.În practică, el ameninţă cu dezvăluirea mai timpurie a unor informaţii pe care voia oricum să le divulge anul viitor. Dezvăluirile s-ar referi la detalii despre închisoarea din baza navală a SUA de la Guantanamo (Cuba), la un atac asupra civililor al militarilor americani din Afganistan, la situaţia băncii Bank of America şi la British Petroleum - compania a cărei platformă petrolieră, explodată la 20 aprilie, a creat un dezastru ecologic în Golful Mexic.
WikiLeaks privind „obiectivele critice” ale SUASite-ul WikiLeaks a publicat luni, cel mai important document de până acum după opinia BBC: lista tuturor obiectivelor de pe glob pe care Statele Unite le consideră vitale pentru securitatea ei. Documentul care datează din februarie 2009, este o telegramă a Departamentului de Stat al SUA și conține o listă a tuturor obiectivelor din lume „a căror pierdere ar afecta în mod semnificativ sănătatea publică, securitatea economică și/sau securitatea națională a Statelor Unite.” Lista publicată în noaptea de duminică spre luni acoperă toate continentele și conține sute de locuri, reprezentând „infrastructură critică” și „resurse-cheie”.Printre obiective sunt cabluri subterane de telecomunicații, porturi, baraje, oleoducte, gazoducte, etc. Africa contează în domeniul minier, Europa este lider în domeniul farmaceutic, în Israel se fac arme pe senzori, în timp ce Quatarul va deveni până în 2010, cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite • Africa: Congo (mine de cobalt), Gabon (baterii), Guineea (mine de bauxită), Africa de Sud (mine, obiectiv BAE -cea mai mare compania europeana de armament), Egipt (canalul de Suez). • Asia şi zona Pacificului: Austrialia (infrastructură subacvativă, industrie farmaceutică), China (mine şi infrastructură subacvatică), Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Coreea de Sud - toate cinci cabluri şi conducte subacvatice), Israel (arme pe senzori), Kuweit (mine), Maroc (strâmtaorea Gibraltar), Qatar (până în 2012, Qatar va deveni cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite), Arabia Saudită (cel mai mare centru de procesare din lume a petrolului crud), Tunisia şi Emiratele Arabe Unite (terminale pentru oleoducte), India şi Kazakhstan (mine de crom). • Europa: Austria (fabrici de medicamente), Azerbaidjan (gazoducte), Belarus (oleoduct), Belgia (medicamente), Danemarca (cabluri subacvatice), Franţa (cabluri subacvatice, medicină, energie hidro şi electrică, Germania (cel mai mare complex industrial chimic din lume, infrastructură, mortar, turbine hiroelectrice, vaccinuri) Irlanda, Italia şi Olanda (conducte subacvatice), Norvegia (oleoduct), Spania şi Elveţia (medicină), Turcia (fabrici de prelucrare a metalului, oleoducte),Ucraina (industria metalurgică), Marea Britanie (infrastructură subacvatică, obiective BAE). • America de Sud: Argentina (vaccinuri), Brazilia (cabluri subacvatice, industria chimică), Chile şi Venezueal (infrastructură subacvatică), Columbia şi Mexic (baraje), Trinidad - Tobago (o conductă subacvatică prin care se realizează 70% din importurile de gaze naturale ale SUA). • Canada: centrale hidroelectrice, infrastructură subacvatică, poduri feroviare, medicamente, Quebec-ul este "o sursă de energie de neînlocuit pentru nord-estul Statelor Unite", Ontario e „cel mai mare furnizor de radioizotopi medicali din lume", Canada e "critică pentru producerea sistemelor optice din dotarea vehiculelor armate terestre". • Rusia: are cel mai critic obiectiv din lume în domeniul energetic - o mină de uraniu. (Adevarul, 6 dec. 2010)
WikiLeaks privind „obiectivele critice” ale SUASite-ul WikiLeaks a publicat luni, cel mai important document de până acum după opinia BBC: lista tuturor obiectivelor de pe glob pe care Statele Unite le consideră vitale pentru securitatea ei. Documentul care datează din februarie 2009, este o telegramă a Departamentului de Stat al SUA și conține o listă a tuturor obiectivelor din lume „a căror pierdere ar afecta în mod semnificativ sănătatea publică, securitatea economică și/sau securitatea națională a Statelor Unite.” Lista publicată în noaptea de duminică spre luni acoperă toate continentele și conține sute de locuri, reprezentând „infrastructură critică” și „resurse-cheie”.Printre obiective sunt cabluri subterane de telecomunicații, porturi, baraje, oleoducte, gazoducte, etc. Africa contează în domeniul minier, Europa este lider în domeniul farmaceutic, în Israel se fac arme pe senzori, în timp ce Quatarul va deveni până în 2010, cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite • Africa: Congo (mine de cobalt), Gabon (baterii), Guineea (mine de bauxită), Africa de Sud (mine, obiectiv BAE -cea mai mare compania europeana de armament), Egipt (canalul de Suez). • Asia şi zona Pacificului: Austrialia (infrastructură subacvativă, industrie farmaceutică), China (mine şi infrastructură subacvatică), Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Coreea de Sud - toate cinci cabluri şi conducte subacvatice), Israel (arme pe senzori), Kuweit (mine), Maroc (strâmtaorea Gibraltar), Qatar (până în 2012, Qatar va deveni cea mai mare sursă de gaz natural lichefiat pentru Statele Unite), Arabia Saudită (cel mai mare centru de procesare din lume a petrolului crud), Tunisia şi Emiratele Arabe Unite (terminale pentru oleoducte), India şi Kazakhstan (mine de crom). • Europa: Austria (fabrici de medicamente), Azerbaidjan (gazoducte), Belarus (oleoduct), Belgia (medicamente), Danemarca (cabluri subacvatice), Franţa (cabluri subacvatice, medicină, energie hidro şi electrică, Germania (cel mai mare complex industrial chimic din lume, infrastructură, mortar, turbine hiroelectrice, vaccinuri) Irlanda, Italia şi Olanda (conducte subacvatice), Norvegia (oleoduct), Spania şi Elveţia (medicină), Turcia (fabrici de prelucrare a metalului, oleoducte),Ucraina (industria metalurgică), Marea Britanie (infrastructură subacvatică, obiective BAE). • America de Sud: Argentina (vaccinuri), Brazilia (cabluri subacvatice, industria chimică), Chile şi Venezueal (infrastructură subacvatică), Columbia şi Mexic (baraje), Trinidad - Tobago (o conductă subacvatică prin care se realizează 70% din importurile de gaze naturale ale SUA). • Canada: centrale hidroelectrice, infrastructură subacvatică, poduri feroviare, medicamente, Quebec-ul este "o sursă de energie de neînlocuit pentru nord-estul Statelor Unite", Ontario e „cel mai mare furnizor de radioizotopi medicali din lume", Canada e "critică pentru producerea sistemelor optice din dotarea vehiculelor armate terestre". • Rusia: are cel mai critic obiectiv din lume în domeniul energetic - o mină de uraniu. (Adevarul, 6 dec. 2010)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)