Atat de mult timp, din ultimii noua ani, a fost
petrecut curatand, vindecand, recalibrand energia, integrand descarcarile de
informatie si lucrand pentru rezolvarea problemelor, incat acest gen de
activitati au devenit obiceiuri. Am petrecut atat de mult timp vindecand si
curatand, incat ne-am blocat in cicluri ale vindecarii. Da, a fost o
lucrare importanta si necesara,lucrarea pe care am venit aici sa o facem,
dar ea este pe sfarsite si noi ne pregatim de noi aventuri. Am terminat, oare,
cu adevarat? Indraznim noi, oare, sa luam in considerare si alte optiuni, doar
pentru a fi de fapt atrasi intr-o alta calatorie de vindecare? Cine va face
lucrarea de vindecare, daca noi nu mai suntem disponibili? Dupa curatarea a
vieti de karma si destin, suntem noi oare pregatiti pentru creatie si cunoastere
de sine si pentru a afirma ca suntem stapani pe aceasta parte a calatoriei
noastre?
O conditie de intrare in noul nostru ciclu este sa
actionam. Aud deseori de la clienti: „Astept ca Universul sa imi spuna ce am de
facut” si stiu ca ei spun asta, pentru ca vor sa faca ceea ce trebuie (sa nu
greseasca), asa ca asteapta permisunea si instructiunile. Insa ei isi neaga,
astfel, starea de maestru si adevarul divin si dovedesc ca nu au incredere in
ei insisi. Orice actiune incepe cu un pas mic sim pentru a
putea trai, noile paradigme, intr-un mod placut, trebuie sa vrem sa actionam
prin propria intentie, fara sa asteptam de la cineva sau ceva sa ne spuna ca
este in regula sa ne parasim ciclurile de vindecare si sa mergem mai departe.
O alta conditie este aceea de a ne servi propriile
interese. Asta inseamna sa ne folosim discernamantul, pentru a evalua impactul
urmatoarei noastre miscari, asupra noastra insine. Unul dintre motivele pentru
care e atat de greu sa actionam, este acela ca urmarim nevoile tuturor
celorlati, pentru ca numai apoi sa incercam sa ni le rezolvam si pe ale
noastre, in functie de acestea. Acum trebuie sa ne punem propriile nevoi pe
primul loc, sa ne ajutam pe noi insine, visele si intentiile noastre si sa ii
lasam pe toti ceilalti sa aleaga cum ne vor raspunde. Cea mai importanta
intrebare, pe care sa ne-o punem, este: „Cum serveste acest lucru, intentiei
mele pentru viata mea de acum?”, lasand apoi raspunsul sa ne indrume catre
algerile ce ne sunt de folos. Discernamantul nu e o forma de judecata, o
decizie daca un lucru este bun sau rau. Discernamantul reprezinta un proces de
aliniere si rezonanta, este decizia daca un anumit lucru se potriveste sau nu
cu energia noastra si cu noua paradigma a Pamantului, pentru viata noastra.
E posibil ca anul cel nou sa fie un an fantastic, plin
de bucurie si belsug? Da, e posibil, in moduri in care alti ani nu au putut,
deoarece atunci a trebuit sa ne petrecem timpul curatand si vindecand,
procesand energie, integrand descarcarile de informatii si facand toata munca
pe care am facut-o in acest ciclu – munca pe care acum am incheiat-o sau din
care am terminat tot ce se putea termina in momentul de fata. Vor mai fi
lucruri de vindecat in viitor, in moduri noi, echilibrate si integrate cu calea
noastra noua, cu scopul, cu potentialul si puterea noastra asumata.
De acum inainte, tot ce exista in viata noastra trebuie
sa fie aliniat cu intentia noastra, sa rezoneze cu energia noastra, sa ne
extinda potentialul, sa ne serveasca in moduri pline de bucurie, sa faca parte
din scopul nostru cel fericit si sa ne dea putere.
Nu cerem deloc prea mult; am lucrat din greu sa ajungem
in aceasta etapa a inaltarii si a venit timpul sa ne bucuram de roadele mucii
noastre, luandu-ne o binemeritata pauza. Acest lucru nu inseamna sa stam pe
canapea si sa asteptam ca Universul sa ne spuna ce avem de facut, sau sa ne dea
voie sa o facem, ci inseamna sa trecem la actiune, in aliniere cu intentia
noastra, facand pasi care sa servesca propriilor noastre interese, cu bucurie, stiind
ca Universul doar spune „da” si ne sprijina in orice facem. Acum avem unda
verde, este momentul sa parasim rascrucile si sa ne stabilim cursul in directia
unui viitor plin de bucurie.
===============================
Copyright (c) 2014 by Jennifer Hoffman. All rights
reserved.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu