Dobrogea
- Noi sanctuare dedicate Soarelui, arheologie, religie, cultul
soarelui, Seimeni, Geto-daci, tezaur, sargeția, comoara, descoperiri,
Pintilie Ștefan-Cristian, Iordan Stavăr
Dobrogea - Noi sanctuare dedicate Soarelui
De pe ținutul de unde Soarele își începe călătoria pe bolta cereasca,
vizitând meleagurile tarii noastre, vin cele mai noi descoperiri referitoare
la venerarea discului solar: cinci sanctuare dedicate acestui cult.
În luna martie a.c., urmărind șirul fortificațiilor ridicate de romani pe
malul vechi al Dunării cu scopul protejării anticului drum danubian, atenția
mi-a fost atrasa de localitatea Seimeni. Situată la mai puțin de 10 km de
Cetatea Axiopolis, fondată de către regele de origine greaca a Traciei,
Lisimach, localitatea Seimeni este menționată pentru prima data în jurul
anului 1600. O parte dintre soldații domnitorului Constantin Șerban s-au
răsculat împotriva lui și au trecut Dunărea. Acești soldați se numeau
seimeni, și se pare ca au întemeiat localitatea cu același nume. Însă,
dovezile arheologice susțin că alți locuitori au fost fermecați de
frumusețea malului dunărean, cu multe secole în urma: în sudul localității a
fost descoperită o așezare din perioada Latene.
Descoperirile efectuate la începutul anului prezintă un fapt surprinzător:
soldații fugari au întemeiat noua localitate exact peste un superb sanctuar
tracic sau geto-dacic. De fapt, o bună parte din sanctuar a fost distrus
prin construirea caselor și de către factorii de mediu (lacul), întreaga
zona fiind supusă eroziunii.
Cel mai cunoscut sanctuar de la noi din tara închinat cultului solar este
cel de la Sarmisegetuza, în cadrul căruia "Soarele de andezit" are un
diametru de 7,1 m. Comparativ cu acesta, sanctuarul de la Seimeni se
prezintă cu 58 de discuri, posibil din lespezi de piatra, fiecare disc având
diametrul de 20 m. Într-un singur disc ar încăpea o întreagă gospodărie:
casa, curte și anexe. Discurile sunt separate între ele de ziduri cu
grosimea de 4,3 m, însă, există și discuri grupate câte doua. Pe unul din
discuri, având o poziție centrală (întreg ansamblul are forma ovală), se
observa o formă spiralată, o posibilă rampă către zeul suprem.
La mai puțin de 25 km de Seimeni se află localitatea cu nume parcă
predestinat să însoțească primul sanctuar descoperit la altarul Zeului
Soare: Mireasa. Cununa îi este împodobită cu patru cochete discuri cu
diametrul de ... 28 m, amplasate pe malul unui pârâu.
Alaiul nu se lasă așteptat: nu trebuie decât să ne îndreptăm privirile spre
sudul Dobrogei. Acolo unde apele marii pătrund insistent până la poalele
dealurilor, răcorindu-le, se află două localități apropiate, Vârtop și
Albești. Un mic râu se strecoară vioi printre pliurile dealurilor,
pierzându-se în sclipirile golfului. Este martor mut al mileniilor de
istorie și încă mai păstrează ecourile incantațiilor izvorâte de pe
platourile misterioase ale celor două sanctuare, odată cu apa izvoarelor.
Din sanctuarul situat la limita de est a localității Vârtop se mai pot
observa 2 discuri cu diametre de 20 m, încadrate de ziduri, iar din cel
situat între localitățile Vârtop și Albești se mai observa 8 discuri, două
dintre ele cu diametre de 24 m, restul având diametre de 20 m.
Însă descoperirile nu se opresc aici, localitatea Albești prezentând o nouă
surpriza: două discuri masive cu diametrul de 28 m, descoperite în sudul
localității, indica locul unui alt sanctuar închinat cultului solar.
Prin amplasarea sanctuarelor pe cursuri de apa (la Seimeni - pe malul
Dunării, la Mireasa - pe malul unui pârâu, la Vârtop și Albești - pe malul
Râului Albești) se confirma ipoteza conform căreia geții adorau apele.
Strabon a scris despre "gura sacra" a Istrului, unde geții își desfășurau
activitățile culturale, iar în a sa Geografie, relatează despre muntele cu
peștera lui Zalmoxis, socotit sfânt împreuna cu râul care curge pe lângă el.
Dio Cassius ne spune ca Decebal ar fi ascuns tezaurul statal sub albia
râului Sargetia, după ce a deviat cursul apei și l-a readus apoi în albia
inițială. Se certifică natura religioasă a obiectelor de sub apă, care au
căpătat virtuți sacre, prin faptul ca Traian a dăruit zeilor un corn aurit
de bou - un rhyton - luat din tezaurul dacic.
Legenda Sargiției, existenta cu mult înaintea lui Decebal - regele Audeleon,
în povestea scrisă de Diodor din Sicilia, a îngropat comoara sub râul
Sargenția - întărește mitul apei vii, curgătoare, în care se pot practica
îmbăieri rituale cu rol de purificare.
Dovada importanței religioase a cultului solar în Dobrogea este dimensiunea
sanctuarelor descoperite - cel de la Seimeni are o suprafață de aproximativ
500.000 mp, cât și densitatea lor - pe o distanta de 70 km exista nu mai
puțin de cinci sanctuare dedicate acestui cult.
Această carte dobrogeană, citită doar pe jumătate, mai are multe mistere de
elucidat, iar viitoarele explorări ale acestor situri arheologice vor
dezveli cu siguranță enigmatice surprize.
Autor: Pintilie Ștefan-Cristian
19.04.2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu