Totul este energie. Einstein a stabilit definitiv acest lucru prin faimoasa lui teorema E=MC2, care demonstreaza schimbul dintre energie si materie. In ceea ce priveste materia, Einstein a remarcat: "Ne-am inselat cu totii. Ceea ce credeam a fi materie, nu este decat energie, cu vibratie suficient de joasa pentru a fi perceputa de simturi. Materia ca atare nici nu exista". Ca argument, acest adevar validat acum de fizica cuantica era cunoscut de vechii hindusi atunci cand faceau referiri la termenul de maya, insemnand iluzia, deseori confundata cu realitatea. Energia (inclusiv materia) e simpla constienta si invers.Conceptul ca totul este energie sau constienta are o legatura directa cu biologia umana. Vechea perspectiva materialista, care priveste corpul uman ca pe o masinarie ce functioneaza pe baza de energie, dar are o existenta cumva separata de ea, cedeaza teren evidentei de necontestat ca suntem si manifestari ale energiei constiente. Modelul holografic descrie asa-zisul univers fizic ca o interferenta a frecventelor electromagnetice, care au ca rezultat proiectia iluziilor sovaielnice pe care le avem despre noi si univers. In una dintre cartile clasice despre vindecarea energetica, Mediciona vibrationala, dr. Richard Gerber concluzioneaza ca materia, inclusiv celula umana este de fapt "lumina solidificata". Cercetatorul de frunte in domeniul vindecarii, dr. Leonard Horowitz, ajunge exact la aceeasi concluzie, afirmand fara echivoc in cartea „ADN - piratii spiralei secrete” ca oamenii sunt "lumina cristalizata si precipitata". Demonstratia sa vine in acord nu numai cu modelul holografic si cercetarile recente rusesti despre energia de torsiune, dar si cu descoperirile fizicii cuantice, care au demonstrat ca lumina (la fel ca si ADN-ul) are capacitatea de a transporta si memora date.
Lumina ca informatie sau "lumina in formatie" este o veche notiune, tratata de secole de diferite modele ale geometriei sacre. Altii au sugerat ca ingerii, adesea descrisi ca mesageri divini, sunt in realitate unghiuri sau raze de lumina care convertesc informatie (experienta tipica este "inspiratia") provenita de la o sursa celesta. Aceasta conceptie, extinsa asupra luminii ca forma de constienta, sta la baza viziunii toltece asupra lumii a lui Don Miquel Ruiz, doctor in medicina, saman si autor al best-seller-ului Cele patru conventii.
Noi cercetari in neurologie indica faptul ca fenomenala capacitate a creierului uman, operand chiar sub 10% din capacitate, este o rezultanta nu numai a biochimiei, ci si a impresionantei abilitati de a functiona ca o arhiva holografica de stocat date si ca sistem de redare (unitate de hard) ce utilizeaza diferite unghiuri de lumina pentru a citi informatia (software). Acest lucru atrage dupa sine analogia dintre creierul uman si un biocomputer holografic super-sofisticat, care opereaza pe baza frecventelor electromagnetice, demonstrand functionarea similara a ADN-ului. Se considera ca biologia umana are o natura electromagnetica. Dupa cum a observat dr. Deepak Chopra, celulele umane, departe de a fi simple recipiente functionale, ele sunt in realitate campuri electromagnetice saturate, cu posibilitati si potential.
Frecventele electromagnetice pot fi observate cu claritate in aura umana. In prezent, este general acceptabil faptul ca oamenii poseda o aura detectabila. Cu cativa zeci de ani in urma, fotografia Kirlian a surprins in jurul corpului un halou iridiscent. Recent, dr. Valerie Hunt, profesoara la Universitatea UCLA si autoare a cartii Mintea infinita, certifica faptul ca stiinta vibratiilor constiente umane a masurat efectiv aura umana cu un aparat EEG. La inceputul secolului XX s-a emis teoria despre compunerea aurei din diferite benzi de frecventa electromagnetica numite campuri aurice, care guverneaza aspectele distincte ale biologiei, psihologioei si spiritualitatii umane.
De asemenea, fiecarui camp electromagnetic ii corespunde o dimensiune specifica, cu care se afla in interactiune. De pilda, al treilea camp este cheia catre dimensiunea a treia. Ansamblul campurilor electromagnetice poate fi asemanat cu o matrice geometrica, un fel de "scara a lui Iacob" ce permite accesul catre domenii de frecventa din ce in ce mai subtile. Aceasta largire a perceptiei pana la cuprinderea intregului spectru al campurilor aurice si al chakrelor corespondente este ceea ce inseamna a deveni "multidimensionali".
Conform lui Gregg Braden in cartea Codul lui Dumnezeu, stravechiul nume ebraic din 4 litere pentru Dumnezeu reprezinta de fapt „codul ADN bazat pe compozitia chimica a codului genetic." Aplicand aceasta descoperire limbajului vietii, scrie Braden, simbolurile elementelor familiare hidrogen, azot, oxigen si carbon pot fi inlocuite cu literele cheie, codul vietii fiind astfel transformat in cuvintele unui mesaj etern, citit in felul urmator: Dumnezeul/Etern din corp. Daca Dumnezeu se afla intr-adevar in corp, iar din perspectiva evolutionista constiinta si fiziologia sunt interdependente, atunci trebuie sa tinem cont ca aceasta constiinta divina este accesibila fizic.
Unul dintre aspectele socante ale ADN-ului este procentul mic de 10% (sau de 3%, dupa unii), activ la majoritatea oamenilor. Restul a fost etichetat de stiinta ca deseu. E interesant faptul ca acest procent activ de maximum 10% este egal cu procentul in care ne utilizam capacitatea creierului. Si mai incitant este ca, potrivit unuia dintre cele mai recente modele stiintifice teoria string-urilor, mai putin de 10% din materia universului este vizibila. Celelalte 90 de procente mai sunt numite si "materie intunecata", care ar putea foarte bine sa existe in alte dimensiuni.
E posibil ca portiunea de "deseu" din ADN sa contina un potential transformativ? Ar putea el sa activeze cumva partea nefolosita a creierelor noastre? E posibil ca aceasta activare a creierului sa realizeze desteptarea facultatilor noastre de perceptie divina, ingaduindu-ne sa avansam pe scara multidimensionala a campurilor noastre electromagnetice, avand experienta procentului invizibil de 90% din Univers? Potrivit perceptului validat de timp: "Dupa cum e deasupra, asa si dedesupt", trezirea acestor facultati in tot mai multi oameni, in special in copiii cu inzestrari deosebite, ar putea avea vreo legatura cu intensificarea super-luminii emanate din Centrul Galactic? Multi cred ca raspunsul la aceste intrebari este un DA categoric. Potrivit autorului Willian Henry, "Fizicienii au convenit ca un ocean vast de chintesente, invizibil telescoapelor noastre, inconjoara galaxiile vizibile. Daca au dreptate aceasta materie intunecata, care se compune din ceea ce noi credem ca se afla acolo, departe, in spatiu este prezenta si aici, printre noi, iar aceasta atrage dupa sine presupunerea ca o parte din 9/10 din noi reprezinta o necunoscuta.
Braden, care si-a inceput cariera ca geolog, a fost unul dintre primii observatori ai comunitatii stiintifice care a teoretizat, pe baza schimbarilor terestre observabile, ca planeta noastra trece prin experienta cresterii frecventei vibrationale care va activa in final potentialul adormit al ADN-ului. Dupa um a aratat in cartea sa, Trezirea la punctul zero, aceasta activare evolutiva sau initiere colectiva se refera la cresterea frecventei vibratiei armonice a Pamantului, cunoscuta sub numele de frecventa Schumann. Desi este un subiect controversat in lumea stiintifica, unii cercetatori cred ca un anume aspect inalt vibrational al Pamantului se afla in continua evolutie. Probabil ca noi date vor ajuta la intelegerea colectiva a acestor aspecte. Braden argumenteaza faptul ca ipotetica crestere a frecventei, care s-ar putea sa aiba legatura cu densitatea sau stralucirea "informatiei luminoase" derivata din intensa activitate celesta, va avea ca rezultat formarea de noi combinatii de aminoacizi si in esenta, de noi combinatii ADN. Din perspectiva genetecii, pare hazardata afirmatia ca specia umana evolueaza intr-o forma noua. Nu e nici pe departe ciudat, cum ar putea parea la prima vedere, daca tinem cont de capacitatea de invatare si de adaptabilitatea spectaculoasa a ADN-ului. In unele cazuri recente, sintagma biologie cuantica a aparut ca reactie la evidentierea, chipurile tainuita, a dovezilor despre activarea celui de-al treilea strat de ADN uman, sub forma de triplu helix. Cred ca existenta celui de-al treilea strat ADN este o realitate. Totusi, chiar daca ar fi o simpla metafora pentru evolutia inteligentei atente din ADN, notiunea de triplu helix are o anumita valoare conceptuala.
Referitor la posibilitatea aparitiei unui nou genotip uman, Judith Bluestone Polich scrie in Reintoarcerea copiilor luminii despre "codurile pentru trezirea mostenirii noastre ancestrale - adica a luminii interioare - ce zac undeva ascunse in structura ADN-ului: "Noua constienta colectiva evolueaza o data cu revenirea individuala a memoriei despre fiintele care suntem. De indata ce aceasta revizuire va atinge masa critica, se va declansa un salt cuantic evolutiv al noii specii umane, care este indelung asteptata si inzestrata specie umana spirituala, cunoscuta de civilizatiile ancestrale sub numele de copii ai luminii".
Referitor la subiectul aparitiei unui nou genotip uman, Bluestone Polich scrie: "Codurile trezirii la mostenirea noastra ancestrala - cu alte cuvinte, lumina interioara - ar putea fi ascunse in interiorul structurii ADN-ului". Noua constienta se naste pe masura ce indivizii isi recapata amintirea despre fiinta care o reprezinta. Odata cu atingerea nivelului critic al masei revuzionistilor, se va declansa un salt evolutiv cuantic al speciei umane, ducand la aparitia mult-asteptatului si inzestratului model de uman spiritual, amintit de culturile antice drept copilul luminii.
Toate fiintele vii emit lumina. Anticipand ultimele cercetari rusesti din domeniul "geneticii undelor", in 1920, un alt om de stiinta rus, Alexander Gurvich, a lansat in premiera conceptul de emisie a frecventelor de lumina prin intermediul "razelor mitogene" din celulele umane. Cam in aceeasi perioada, in Germania, Marco Bischof a publicat un material convingator, intitulat Biofonii - lumina din celulele noastre. Prin 1974, teoria biofotonilor, emisa de savantul german Fritz-Albert Popp (biofizician la Universitatea Marburg) a confirmat ipoteza despre mitogenie, demonstrand ca ADN-ul genereaza bioluminiscenta. Teoria lui Popp a fopst confirmata de Herbert Froelich si de laureatul Nobel Ilya Prigogine.
In cercurile de biologie se acorda tot mai multa atentie sisitemului numit "comunicatie cu lumina biofotonica", esential in multe din procesele de autoreglare specifice organismelor vii.Holograma celulara corespondenta a sistemului nervos, aceasta retea de comunicatie sofisticata care utilizeaza lumina in transferul de date, opereaza mult mai rapid decat sistemul nervos fizic si poate fi considerata un biocomputer cuantic in timp real (executa mai multe tak-uri paralele in acelasi timp), ceea ce permite stabilirea unei interfete electromagnetice directe cu mediul ambiant al individului.
Teoria rezonantei norfice emisa de biologul Rupert Sheldrake referitor la bioluminiscenta celulara sugereaza ca acest fenomen este atat personalizat, cat si transpersonal. Cu alte cuvinte, se pare ca nu doar individul uman este implantat cu receptori si emitatori ADN, ci intreaga noastra specie este, d.p.d.vedere morfogenetic organizata sub forma de retea, exact cum celulele individuale formeaza o entitate biologica mai extinsa - umanitatea. Aceasta asertiune a fost dezvoltata de o echipa de cercetatori rusi din domeniul geneticii, condusa de dr. Peter Gariaev, ale caror descoperiri nu fac doar analogia dintre ADN si un biocomputer holografic, ci se refera direct la un "internet biologic", ce leaga toate fiintele umane. multe dintre traditiile intelepciunii antice se bazeaza pe concepte similare de perceptie a universului ca pe o fiinta glabala, inteligenta, asemanatoare unui organism biologic.
"Invataturile orientale ne spun ca lumina vie este codificata in interiorul formei noastre", afirma Polich. "Conceptul stravechi despre macrocosmos vazut ca un microcosmos ne spune ca lumina divina inalta este reflectata in corpul uman. Cu alte cuvinte, umanul spiritual are codificat in sine o amprenta genetica divina". Acest model divin, pe care Polich il numea Adam Kadmon, potrivit traditiei Kabalei, se mai numeste si corp de lumina. Corpul de lumina incepe sa se manifeste atunci cand codurile adormite ale ADN-ului sunt reactivate de energiile de torsiune in special de undele sonore si luminoase de vibratie inalta, asfel incat celulele noastre incep sa recunoasca lumina ca pe o sursa de energie si s-o metabolizeze, asemenea plantelor in procesul de fotosinteza. Printre multe alte avantaje aceasta evolutie celulara e responsabila de cresterea semnificativa a metabolismului celular, ajungand la detoxifiere, rehidratare si, in ultima instanta la regenerarea corpului. In acest proces de transformare profunda, cristalele lichide din celule evolueaza de la structura primitiva cubica sau hexagonala din tesuturile umane obisnuite, la ceea ce am nunit tetrahedroane stelare. Aceasta modificare structurala e extrem de consecventa. Unghiurile legaturilor hidrogenate din moleculele de apa se maresc si devin tetrahedroane stelare, tetrahedroane intercalate, astfel incat ele pot sustine mai multa lumina sau energie fotonica, rezultate partial din insasi expansionarea legaturilor hidrogenate. Aceste structuri, ce formeaza o matrice lichida a noului sange si tesuturi, seamana cu statuia tridimensionala a lui David sau cu merkabele moleculare.
Merkabah este un vechi concept din cabala, care inseamna "vehicul de lumina" acest lucru explica confuzia creata adesea in jurul conceptului merkabah, considerata a fi un fel de nava spatiala. Ironia face ca merkabah sa fie intr-adevar o forma de vehicul spatial, insa este vorba de corpul individual de lumina, activat genetic. Dupa Barbara Marciniak, merkabah simbolizeaza fiinta umana complet eliberata. Corpul de lumina este corpul care a trecut prin mutatia totala a speciei. El poate jongla cu realitatile prin schimbarea perspectivei de constienta, la fel cum sunt schimbate canalele TV cu telecomanda. Similar, Tachiva Tachi-ren, in lucrarea Ce este corpul de lumina, descrie merkabah ca pe o structura cristalina luminoasa, ce permite transcenderea spatiului, timpului, dimensiunilor si integrarea lor in totalitatea sinelui.".
Corpul de lumina rezulta din si opereaza prin intruparea luminii sau a constientei inalte. El reprezinta rezultatul natural al evolutiei spre iluminare, care are loc, dupa multe indicii, la scara planetara. Din aceasta perspectiva, poate ca nu exista un fenomen de ascensiune, ci mai curand o descindere a luminii in forma fizica. Corpul de lumina poate fi literalmente acea naveta spatiala care ne permite calatoria spre stele. Tachi-ren vede evolutia corpului de lumina ca pe un element in cadrul unui proces mult mai extins, prin care toate planurile si dimensiunile revin inapoi la sursa acestui univers, iar acesta, la randul lui, se contopeste cu alte sisteme-sursa si tot asa, pana la contopirea lor in Unic. Oricum am defini reintoarcerea acasa, corpul de lumina este vehiculul care duce acolo.
Surse: https://lupuldacicblogg.worldpress.com
Sursa: SolLuckman - Conscious Healling, Booklocker Publishing, 2006
sursa foto: http://armoniacosmica.files.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu