Faceți căutări pe acest blog

duminică, 15 aprilie 2012

CALEA IUBIRII VERSUS CALEA FRICII


Poate ca nu v-ati gandit niciodata la acest lucru, dar pe un nivel sau altul
suntem cu totii maestri. Suntem maestri pentru ca avem puterea de a crea si
de a ne conduce propriile vieti asa cum dorim. La fel cum civilizatiile si
religiile lumii isi creeaza mitologii incredibile, noi ne cream propriile
noastre mitologii, populate cu eroi pozitivi si negativi, cu ingeri si
demoni, cu regi si cersetori.
Noi cream in mintea noastra o intreaga populatie, inclusiv diferite
personalitati ale noastre, dupa care ne folosim de o imagine sau alta, in
functie de circumstantele in care ne aflam. Devenim astfel adevarati artisti
dramatici, proiectand in exterior diferite imagini ale noastre si controland
cine si ce dorim sa fim. Atunci cand ne intalnim cu alte persoane, le
clasificam imediat, atribuindu-le un rol sau altul in viata noastra. Cream
astfel o imagine a lor, in functie de rolul pe care li-l atribuim. Iar acest
proces se repeta cu absolut toate persoanele din jurul nostru.
Noi avem puterea de a crea. Aceasta putere este atat de mare, incat tot ceea
ce credem se transforma pentru noi in realitate. Noi ne cream pe noi insine
si devenim cei care credem ca suntem. Suntem ceea ce suntem pentru ca asta
credem noi despre noi insine. Intreaga noastra realitate este in intregime
creata de noi insine. Aceeasi putere o au insa si ceilalti oameni. Singura
diferenta dintre noi si o alta persoana consta in felul in care folosim
aceasta putere, in destinatia pe care o dam puterii noastre creatoare. Chiar
daca semanam cu unii sau cu altii, nu exista totusi nimeni in intreaga lume
care sa isi traiasca viata exact la fel ca noi.
In acest fel, noi jucam de-a lungul intregii vieti un anumit rol, pe care am
ajuns sa-l jucam atat de bine incat am devenit maestrul propriei noastre
realitati. Ajungem astfel sa ne controlam personalitatea, convingerile,
fiecare actiune, fiecare reactie a noastra. Dupa ce am practicat ani de
zile, am ajuns maestrii propriei noastre lumi subiective, a propriei noastre
realitati. Daca veti ajunge sa intelegeti ca fiecare om este propriul sau
maestru, veti intelege si tipul de control pe care il exercitati personal.
Toata drama noastra existentiala, toate suferintele noastre, se invata prin
practica. Noi facem un legamant cu noi insine si continuam sa practicam
acest legamant pana cand atingem un control absolut asupra lui. Felul in
care gandim, in care simtim si in care actionam devin atat de rutiniere
incat nu mai avem nevoie sa fim atenti la ceea ce facem. Comportamentul
nostru a devenit un tipar, o reactie de acelasi fel la stimulii exteriori.
Ca sa devenim maestri ai iubirii, noi trebuie sa practicam arta de a iubi.
La fel ca si orice alta manifestare, arta relatiilor interumane se invata
prin practica, iar cei care practica suficient de mult pot atinge un control
perfect asupra ei. Asadar, controlul unei relatii de cuplu sau de prietenie
tine de actiune, nu de cunoastere sau de teoretizare. Totul este legat de
actiune. Evident, pentru a intra intr-o actiune este necesar sa dispunem de
o anumita cunoastere, sau cel putin de constientizarea felului in care
functioneaza oamenii.
Oamenii traiesc cu teama continua de a nu fi raniti, iar acest lucru creeaza
o drama uriasa, pe care o regasim oriunde ne-am afla. Felul in care
comunicam unii cu ceilalti este atat de dureros din punct de vedere
emotional incat fara nici un motiv aparent noi ne infuriem, ne intristam,
devenim gelosi sau invidiosi. Chiar si a spune "Te iubesc" poate fi ceva
inspaimantator. Atunci cand mergem pe calea fricii, facem tot ceea ce facem
pentru ca "trebuie" sa facem acest lucru, si ne asteptam ca si ceilalti
oameni sa faca anumite lucruri pentru ca "trebuie" sa le faca. Noi avem
obligatii, iar atunci cand avem posibilitatea, ne opunem lor. Cu cat le
opunem mai multa rezistenta, cu atat mai mult suferim. Mai devreme sau mai
tarziu, noi incercam sa scapam de aceste obligatii. Pe de alta parte,
iubirea nu opune nici un fel de rezistenta. Atunci cand iubim, noi facem tot
ceea ce facem pentru ca dorim sa facem acest lucru. Orice actiune a noastra
devine o placere; este ca un joc care ne amuza.
Iubirea nu are asteptari. Teama este plina de asteptari. Atunci cand te
temi, faci tot ceea ce faci pentru ca te astepti sa fii nevoit, dar te
astepti ca si ceilalti sa faca acelasi lucru. Asa se explica de ce teama
raneste atat de usor, in timp ce iubirea nu raneste pe nimeni. Noi avem
asteptari, iar daca acestea nu se implinesc, ne simtim raniti - nu ni se
pare drept. Ii condamnam pe cei din jur pentru ca nu ne-au implinit
asteptarile. Cine iubeste nu are asteptari. El face ceea ce face pentru ca
doreste si nu este deranjat daca alti oameni nu doresc sa faca la fel, caci
el nu interpreteaza faptele altora la modul personal. Intrucat nu se
asteapta sa se intample ceva anume, daca lucrul respectiv nu se intampla, nu
se simte deranjat. Orice s-ar intampla, el nu sufera, caci tot ceea ce se
intampla este in regula pentru el. Asa se explica de ce indragostitilor
viata li se pare "in roz"; ei nu se asteapta ca partenerii lor sa faca ceva
anume si nu simt obligatii fata de acestia.
Iubirea este bazata pe respectul reciproc. Teama nu respecta pe nimeni, nici
macar pe sine. Daca imi pare rau pentru tine inseamna ca nu te respect, ca
nu te las sa iei propriile tale decizii. Cand eu iau deciziile in locul tau,
inseamna in mod evident ca nu am incredere in tine. Lipsa respectului
conduce automat la tentativa de a controla viata celuilalt. In marea
majoritate a cazurilor, atunci cand le spunem copiilor nostri cum sa-si duca
viata, noi facem acest lucru pentru ca nu ii respectam. Ne pare rau pentru
ei si incercam sa facem in locul lor ceea ce ar trebui sa faca ei insisi.
Daca nu ne respectam pe noi insine, ne va parea rau pentru noi, ni se va
parea ca nu suntem destul de buni ca sa reusim in aceasta lume. Cum ne-ar
putea respecta altii in aceste conditii? Atunci cand spunem: "Bietul de
mine, nu sunt suficient de puternic, nu sunt suficient de frumos, nu sunt
suficient de inteligent, nu am cum sa reusesc", inseamna ca nu avem nici un
pic de respect pentru propria noastra fiinta. Auto-compatimirea se naste din
lipsa respectului de sine.
Iubirea este nemiloasa, ei nu-i pare rau pentru nimeni; in schimb, este
plina de compasiune. Teama este foarte miloasa; celui care se teme ii pare
rau pentru toti cei din jur. Lui ii pare rau de altii pentru ca nu ii
respecta, pentru ca nu ii crede suficient de puternici pentru a reusi. Pe de
alta parte, iubirea respecta pe toata lumea. Cine iubeste pe altcineva crede
ca acesta poate reusi prin propriile sale forte. El crede ca acesta este
suficient de puternic, de inteligent, de bun pentru a-si stabili propriile
sale decizii. Nu se grabeste in nici un caz sa ia decizii in locul
celuilalt.
Iubirea este complet responsabila. Teama evita responsabilitatea, dar asta
nu inseamna ca ea nu este responsabila pentru faptele ei. Incercarea de a
evita responsabilitatea este una din cele mai mari greseli pe care le facem,
caci orice actiune are anumite consecinte. Daca facem o anumita optiune, noi
vom obtine un anumit rezultat sau o anumita reactie. Chiar daca nu luam nici
o decizie, tot vom obtine un rezultat sau o reactie. Intr-un fel sau altul,
noi vom ajunge sa experimentam toate consecintele propriilor noastre actiuni
si decizii. De aceea, oamenii sunt complet responsabili pentru actiunile
lor, chiar daca nu doresc sa fie. Chiar si atunci cand alti oameni incearca
sa plateasca in locul nostru, tot vom ajunge sa platim si noi, dar atunci
vom plati dublu. Cand altcineva incearca sa fie responsabil in locul nostru,
el nu face altceva decat sa amplifice drama.
Iubirea este intotdeauna amabila. Teama este intotdeauna lipsita de
amabilitate. Ea ne umple de obligatii, de asteptari, ne invata sa nu ii
respectam pe cei din jur, sa evitam asumarea responsabilitatii si sa ne para
rau pentru altii. Cine s-ar putea simti bine in asemenea conditii? Tot ceea
ce se petrece in jurul nostru ne agreseaza, ne infurie, ne intristeaza, ne
face sa ne simtim gelosi sau tradati. Mania nu este altceva decat o alta
masca a fricii.

La fel si tristetea, gelozia si celelalte emotii care se nasc din teama si
care creeaza suferinta. Cine sufera de aceste boli nu poate fi amabil, nu
poate decat cel mult sa pretinda ca este bun. Cand nu esti fericit, nu ai
cum sa te simti bine, deci sa fii bun cu altii. In schimb, atunci cand te
afli pe calea iubirii, nu ai obligatii sau asteptari, nu-ti pare rau pentru
tine sau pentru partenerul tau, totul iti merge bine, iar zambetul nu te
paraseste nici o clipa. Esti fericit, deci te simti bine, iar aceasta stare
se revarsa in mod natural asupra celor din jur. Iubirea este intotdeauna
amabila, iar bunatatea ei conduce la generozitate si ajunge sa deschida
toate usile. Da, iubirea este generoasa. In schimb, teama este egoista. Cine
se teme se gandeste intotdeauna numai la el. Egoismul inchide toate usile.

Iubirea este neconditionata. Teama impune o mie de conditii. Cine se afla pe
calea fricii iubeste pe altcineva numai daca acesta il lasa sa ii controleze
viata, daca se poarta bine cu el, daca se suprapune cu imaginea pe care si-a
creat-o despre el. Si cum nimeni nu se poate suprapune vreodata perfect
peste imaginea creata de altcineva pentru el, acesta il judeca, iar el se va
simti vinovat. Atunci cand ne cream o anumita imagine despre altii iar
acestia nu corespund, noi ne simtim rusinati, stanjeniti, enervati, si nu
avem deloc rabdare cu ei. Este imposibil sa te porti cu adevarat frumos cu
altcineva in aceste conditii. Pe calea iubirii nu exista daca; iubirea nu
pune conditii. Cine iubeste o face neconditionat, fara justificari. Noi
iubim pe altcineva asa cum este si il lasam sa fie cel (sau cea) care este.
Daca nu imi place cum este o femeie, nu are nici un rost sa stau alaturi de
ea; cel mai bine este sa imi caut pe altcineva, care este asa cum doresc eu
sa fie. Noi nu avem dreptul sa incercam sa schimbam pe nimeni, la fel cum
nimeni nu are dreptul sa incerce sa ne schimbe pe noi. Daca ne vom schimba
vreodata, o vom face pentru ca asa vom dori noi, pentru ca ne propunem sa
renuntam la suferinta. Cei mai multi oameni isi traiesc intreaga viata pe
calea fricii. Ei stabilesc relatii, dar numai pentru ca asa cred ei ca
trebuie. Atunci cand intra intr-o relatie, ei au un milion de asteptari,
deopotriva din partea partenerului/partenerei de cuplu si din partea lor.
Orice relatie este alcatuita din doua jumatati. Jumatate sunteti chiar
dumneavoastra, iar cealalta jumatate este fiul, fiica, tatal, mama,
prietenul sau partenerul/partenera dumneavoastra de cuplu. Intr-o relatie,
nimeni nu este responsabil decat pentru propria sa jumatate, nu si pentru
cealalta. Nu conteaza cat de apropiati sunteti sau cat de puternica este
iubirea dumneavoastra pentru cealalta jumatate; cert este ca nu aveti cum sa
fiti responsabil pentru felul in care gandeste celalalt. Nu puteti sti
niciodata ce simte, ce crede, ce presupuneri face el. Practic, nu stiti
nimic despre celalalt. Acesta este adevarul. Cum procedam insa noi? Noi ne
asumam responsabilitatea pentru cealalta jumatate si asezam astfel relatia
noastra pe bazele fricii, ale dramei, ale razboiului controlului, adica ale
iadului. Razboiul controlului, specific oamenilor, se datoreaza faptului ca
acestia nu se respecta reciproc.
Arta iubirii incepe cu noi insine. Primul pas consta in a deveni constienti,
in a intelege adevarul potrivit caruia fiecare om isi viseaza propriul vis.
Cine intelege acest lucru, devine responsabil pentru partea sa din relatie,
adica pentru el insusi. Stiind ca este responsabil pentru partea sa din
relatie, el o poate controla cu usurinta. Nu are insa nici un rost sa
incerce sa controleze si cealalta jumatate a relatiei. Daca il/o respectam
cu adevarat, noi vom intelege ca partenerul nostru/partenera noastra, sau
prietenul, fiul, mama, toti sunt pe deplin responsabili pentru jumatatea lor
de relatie. Daca vom sti sa respectam cealalta jumatate, relatia noastra nu
va fi niciodata caracterizata de conflicte. Noi nu vom avea parte de un
razboi in familie sau in cuplu.
In sfarsit, daca intelegem faptul ca nimeni altcineva nu ne poate face sa
fim fericiti decat noi insine, si ca aceasta fericire este rezultatul
iubirii care emana din fiinta noastra, vom putea atinge maiestria in cea mai
mare arta a toltecilor, Arta Iubirii.
Singura cale de a atinge starea de fericire este iubirea in actiune. Singura
cale care conduce la suferinta este teama in actiune.
Singura cale prin care putem atinge maiestria in iubire este sa practicam
iubirea. Nu este nevoie sa o justificam sau sa o explicam; este suficient
doar sa o practicam.
Practica este cea care creeaza maestrul!

Don Miguel Ruiz - Arta de a iubi
http://www.radiovoceasufletului.ro/

duminică, 1 aprilie 2012

Daca E-urile ar fi interzise, 75% din producatorii de mezeluri ar da..

 Trei sferturi dintre producatorii de mezeluri ar iesi de pe piata daca nu s-ar mai folosi E-uri. Motivul? Produsele n-ar mai rezista mult timp pe
raft, aditivii prelungind termenul de garantie intre 30 si 60 de zile, "in functie de modul de productie". "Capacitatea de productie iti permite sa produci zilnic pentru o perioada mai mare. Daca nu se folosesc aceste E-uri alimentare, care sa mareasca perioada de valabilitate a produselor, nu se mai poate vinde la capacitatea
de pana atunci. Astfel, productia se reduce, iar daca nu se mai obtine profit esti obligat, la un moment dat, sa inchizi societatea", a explicat
presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSI), Dragos
Frumosu, intr-o conferinta de presa.
Reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii sustin ca sunt multe companii care
in prezent lucreaza la diminuarea numarului de E-uri. "Avem tehnologii pe
care le-am achizitionat ca sa nu mai lucram cu atatea E-uri . De circa un
an, America si Europa cauta solutii pentru diminuarea numarului de E-uri. In
prezent gasim solutii pe piata, de a folosi nitritul din plante, din
radacinoase, si de a-l elimina pe cel chimic", spune presedintele Asociatiei
Romane a Carnii (ARC), Radu Timis.
Pe de alta parte, "industria nu poate functiona fara partea de aditivare,
partea de conservanti". "Taranul nu va vinde niciodata la Carrefour, nu este
intr-un sistem de distributie, nu poate sa aiba un pret competitiv in piata
si un termen de valabilitate, doar industria poate face acest lucru", a
declarat Timis.

Mezelurile romanesti nu sunt diferite de ceea ce se vinde sau se produce in
Uniunea Europeana
"In ultima perioada ne-au scazut dramatic vanzarile, cu circa 20 de
procente, din cauza perceptiei gresite a consumatorilor vizavi de productia
si industria romaneasca a carnii. Aceasta perceptie pleaca de la faptul ca
acei specialisti - nutritionisti - stiu si isi spun parerea asupra
compozitiei unui produs, dar nu prezinta niciodata dovezi clare care sa le
sustina afirmatiile. Mezelurile vandute pe piata interna nu sunt diferite de
ceea ce exportam sau de ceea ce se produce in Uniunea Europeana", a mai spus
Timis.
Reprezentantul ARC considera ca declansarea campaniei denigratoare asupra
mezelurilor romanesti este corelata cu obtinerea acordului de a exporta in
UE, incepand cu anul 2012.
"Imediat dupa succesul inregistrat la inceputul acestui an referitor la
reluarea exportului de carne proaspata de porc in tarile UE a inceput o
avalansa de informatii negative potrivit carora produsele noastre nu sunt
bune. Cred ca deranjam o parte din marii producatori europeni din punct de
vedere al competitiei, pentru ca au scazut importurile din UE si de la luna
la luna cresc exporturile noastre pe piata UE", a subliniat Radu Timis,
potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, industria de procesare a carnii din Romania are in
prezent 200 de unitati agreate pentru export in UE, schimburi
intracomunitare cu 18 tari si 20.000 de angajati direct si in jur de 500.000
oameni integrati in industrii colaterale. De asemenea, 95% din ceea ce se
consuma din aceasta industrie este produs romanesc, valoarea pietei fiind
estimata la 1,2 miliarde de euro".
.........

p.s. Poate ca "producatorii de mezeluri" nu stiu inca, dar vanzarile scad si
datorita deciziei unor oameni de a renunta total si definitiv la a mai
consuma carne, indiferent de este din import sau din export . Faptul ca nu
au scazut total vanzarile se datoreaza doar faptului ca oamenii nu stiu, nu
ca nu vor! Si "ei" ar trebui sa stie ...si, cu toate acestea, nimeni nu are
ceva cu "ei", sa urmareasca sa le faca vreun rau, ci pur si simplu asta este
efectul firesc al trezirii din anestezie, si momentul incetarii manipularii
si sacrificarii animalelor!
Popescu Nela, March 20, 2012
http://ro.stiri.yahoo.com/daca-e-urile-ar-fi-interzise-75-din-103700932.html

CARNEA, O OTRAVA? de Gabriela Puchete

Conform unor statistici recente, peste un milion de romani prefera regimul lacto-vegetarian, renuntand complet la consumul de carne. Pe de alta parte, la nivel mondial, in anul 2005, existau nu mai putin de un miliard si jumatate de vegetarieni sau de lacto-vegetarieni, multi dintre ei provenind din tari unde consumul carnii era, pana nu demult, o traditie de neatins. Insasi Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru protejarea sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. De ce acest "razboi" impotriva carnii? Oare chiar
atat de periculoasa sa fie aceasta pentru organism? Consumul ei are
conotatii negative din punct de vedere moral, asa cum spun religiile? Iata
doar cateva din intrebarile la care ne-am propus sa raspundem in acest
articol ce apare in Postul Mare al Pastelui.

Este carnea toxica?

Intr-un posibil top al toxicitatii alimentelor care formeaza baza hranei
omenesti, carnea ar conduce detasat, fiind hrana cu cele mai nefaste efecte
pe termen lung asupra organismului, intrecand chiar si zaharul rafinat,
margarina sau faina alba. Motivele pentru care carnea este considerata un
aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase: proteinele pe care le
contine solicita, atunci cand sunt metabolizate, un efort mult mai mare din
partea ficatului si a intregului sistem digestiv.
Grasimile saturate din carne afecteaza grav inima si vasele de sange, ducand
la aparitia arteriosclerozei, tromboflebitei, insuficientei cardiace etc.
Anumite substante toxice puse in circulatie de catre animal, in agonia din
momentul sacrificarii sale, produc in organismul uman dezechilibre nervoase
si endocrine. Consumul exagerat de carne duce, treptat, la o incetinire a
proceselor de eliminare a substantelor toxice si reziduale, adica la o
intoxicare lenta si foarte periculoasa a organismului.
Exista o clasificare a gradului de toxicitate a diferitelor tipuri de carne?
Da, cea mai toxica este considerata asa-numita carne rosie, adica cea de
porc, de vita, de oaie si de capra, precum si diferitele tipuri de vanat.
Mai putin daunatoare este considerata carnea alba, adica cea de pasare. Iar
carnea de peste, fie el oceanic sau de apa dulce, este unanim apreciata ca
fiind cea mai putin toxica.

Carnea din crescatorii - o adevarata otrava

In momentul de fata, mai mult de 70% din carnea consumata la noi si in toata
lumea "civilizata" este obtinuta in crescatorii intensive, avand, asadar,
"nivelul de igiena si de calitate corespunzator". Aceasta doar in teorie,
pentru ca in realitate, carnea obtinuta in aceste adevarate lagare ale
mortii are o toxicitate mult mai mare. Intr-o asemenea crescatorie, un pui
ajunge la maturitate in doar 12 saptamani, in timp ce unuia care creste
liber, ii trebuie de cateva ori mai mult timp ca sa ajunga la aceleasi
dimensiuni.
Cum se face aceasta scamatorie a cresterii intr-o zi cat altii in zece?
Tinand animalul intr-un spatiu in care are doar cativa centimetri patrati sa
se miste, indopandu-l cu nutreturi concentrate pline de vitamine si de
minerale sintetice, administrandu-i antibiotice cu nemiluita si, mai ales,
dandu-i hormoni de crestere. Toate aceste substante se acumuleaza in carne,
iar apoi ajung in stomacul nostru, facand adevarate ravagii. Aspectul pufos,
excesul de greutate, efeminarea excesiva a barbatilor occidentali au ca
sursa dezechilibrele glandulare si metabolice produse de carnea de
crescatorie.

Carnea si E-urile

Pentru a fi apreciata de consumatori, carnea trebuie conservata si
prezentata intr-o forma cat mai atragatoare. La ceva timp dupa ce a fost
procesata, ea capata insa in urma oxidarii un aspect brun-cenusiu, deloc
apetisant, are adesea multa grasime in ea, iar mirosul aduce foarte bine cu
cel al animalului de la care provine. Or, ea trebuie sa fie de un rosu
tonic, sa fie aromata si sa para frageda. Cum se face aceasta cosmetizare?
Cu ajutorul vestitelor E-uri, incepand cu faimosii nitriti (care dau carnii
o minunata culoare rosie si produc numeroase tipuri de cancer) si terminand
cu cei mai noi fragezitori si amelioratori de aroma folositi in industria
mezelurilor. Toate aceste substante, cu foarte putine exceptii, sunt extrem
de daunatoare organismului, afectand mai ales ficatul, intestinele,
pancreasul, sistemul imunitar si cel nervos.
Lista acestor boli este atat de lunga, incat cu siguranta nu ne-ar ajunge
zece asemenea articole pentru a le cuprinde pe toate. Enumerarea care
urmeaza este doar o selectie din uriasul volum de informatie medicala care a
fost folosit pentru scrierea acestui articol. Tot mai multe universitati si
centre de cercetare medicala din lume si-au propus sa afle mai multe despre
efectele nocive ale carnii. Iar studiile facute pe esantioane largi de
persoane (adesea de ordinul sutelor de mii) au uimit lumea stiintifica.
Aceasta, pentru ca s-a demonstrat, fara putinta de tagada, ca acest aliment
este mult mai nociv decat s-a crezut initial.

Carnea si cancerul

Cancerul de colon - in cadrul unui studiu citat de catre prestigiosul Bbc
News si reluat de principalele mijloace de comunicare din lume (mai putin
cele romanesti), s-au observat obiceiurile culinare a nu mai putin de
jumatate de milion de oameni din Europa, pentru o perioada de 10 ani.
Concluzia este ca riscul de cancer de colon a fost cu peste o treime mai
mare la cei ce consuma mai mult de 2 portii a cate 80 de grame de carne pe
zi, decat la cei ce consuma cel mult o astfel de portie pe saptamana. Mai
exact, cei care mananca echivalentul unui sandvici cu sunca si al unei
bucati de friptura zilnic prezinta un risc de aparitie a cancerului de colon
cu 35% mai mare decat cei ce consuma o singura portie de carne pe saptamana.
Mai mult, studiul a aratat ca o dieta saraca in fibre vegetale creste riscul
cancerului de colon cu inca 39%.
Cancerul de san - un studiu facut la celebra Facultate de Medicina Harvard,
pe 90.000 de femei, a aratat ca cele ce consuma mai mult de 1,5 portii de
carne pe zi sunt aproape de 2 ori mai expuse cancerului de san, decat cele
care consuma carne de maximum 3 ori pe saptamana.
Cancerul de pancreas - o cercetare facuta de un institut medical din statul
american Hawaii, condusa de dr. Ute Nothlings si colegii sai si efectuata pe
190.545 barbati si femei, a aratat o legatura directa intre consumul de
carne si cresterea ratei cancerului pancreatic. Studiul a durat 7 ani, iar
agentia Reuters, care a difuzat informatia, subliniaza ca nu e vorba de
continutul de grasimi sau colesterol din carne, ci mai ales de substantele
chimice folosite la obtinerea si la prepararea ei, care sunt carcinogenice.
Limfomul non-Hodgkin - o stire a CNN din 30 aprilie 1996 citeaza un studiu
facut pe 35.000 de femei in varsta si arata ca dieta cu multe grasimi
animale si carne, mai ales hamburgeri, dubleaza riscul aparitiei limfomului
non-Hodgkin. Exista in momentul de fata zeci de asemenea studii care arata
fara dubiu ca la consumatorii de carne creste exponential si riscul de a
face cancer la stomac, cancer hepatic, cancer ovarian, cancer la prostata
etc. De altfel, predispozitia spre cancer, indiferent de forma si de
localizare, este o caracteristica a tuturor consumatorilor de carne.

Carnea, impotenta si sterilitatea masculina

Un articol publicat de catre o fundatie a medicilor din Statele Unite arata
ca exista o legatura directa intre consumul de carne si grasimi, in
cantitati medii, si disfunctiile erectile la barbati. Marea problema este ca
dupa 40 de ani, vasele de sange sunt obturate si sclerozate mult mai rapid
la consumatorii de carne, favorizand aparitia impotentei vasculare, care
este cea mai raspandita forma de impotenta. Apoi, hormonii de crestere,
folositi in crescatoriile de animale in mod curent si ajunsi in alimentatia
noastra prin intermediul carnii, duc la scaderea concentratiei de
testosteron (hormonul masculinitatii) la barbati. Rezultatul: numarul de
spermatozoizi din sperma scade dramatic, la fel ca si motilitatea acestora,
ceea ce are drept consecinta aparitia sterilitatii masculine in diferite
grade.

Carnea si sterilitatea feminina

Conform studiilor recente, consumul de carne rosie, cum este carnea de vaca
sau de porc, creste riscul aparitiei endometriozei cu 80 pana la 100%.
Aceasta poate avea ca efecte infertilitatea, menstruatia dureroasa, crampe
severe, sau se poate corela cu diferite forme de cancer. Solutia pentru
scaderea numarului de endometrioze la femeile tinere este reducerea
consumului de carne si cresterea consumului de legume si vegetale proaspete.
O alta legatura ce a fost facuta de cercetatori se refera la consumul de
mezeluri, strans corelat cu aparitia afectiunilor ovariene si ale anexelor.
Aproape toate tipurile de mezeluri sunt tratate cu nitrit de sodiu, un
aditiv alimentar cu toxicitate crescuta, care odata ingerat, determina in
sistemul digestiv aparitia nitrozaminelor, cunoscute ca factori cauzatori de
cancer, si care interfereaza totodata cu activitatea normala a organelor
reproducatoare.

Carnea si bolile transmise pe cale digestiva

Principala incriminata nu mai este de aceasta data carnea din crescatoriile
de tip industrial, ci chiar cea de la producatorii particulari. Boli extrem
de agresive, cum ar fi trichineloza, tenia, infectiile bacteriene diverse,
se datoreaza in proportie de 90% consumului acestei carni.

Carnea si obezitatea

Un articol publicat in 2006, in International Journal of Obesity, se refera
la un studiu pe 5 ani facut la Oxford si arata ca persoanele mari
consumatoare de carne sunt cu mult mai predispuse la obezitate decat cele cu
diete vegetariene. Cea mai mica crestere in greutate (scadere de fapt) o
prezinta cei care pe perioada studiului au facut trecerea de la alimentatia
cu carne, la diete fara carne.

Carnea si bolile cardiovasculare

Un studiu publicat de British Medical Journal (una din cele mai prestigioase
reviste medicale din lume), editia din 25 iunie 1994, cu privire la rata
mortalitatii la consumatorii de carne si la vegetarieni, a adus cateva
elemente uluitoare. Pe perioada de 12 ani a studiului, s-a observat ca la
consumatorii de carne, rata mortalitatii a fost de 51%, iar la vegetarieni,
de 28%. Acestia din urma au fost mult sub statisticile generale, cu privire
la ratele mortalitatii din cauza cancerului, dar si a afectiunilor cardiace.
S-a constatat, astfel, ca persoanele care consuma foarte rar carne au inima
si vasele de sange sanatoase, pana la varste inaintate. Mai mult, un regim
vegetarian scade foarte mult riscul infarctului, al accidentului vascular
cerebral, precum si al trombozelor.
In final, o ultima intrebare: putem renunta definitiv la carne? Nu exista
nici un risc in aceasta decizie? Raspunsul e clar: sanatatea nu pierde, ci
dimpotriva, castiga prin renuntarea definitiva la carne. Mai precis: prin
adoptarea unui regim vegetarian. Dar despre problema aceasta vom vorbi, pe
larg, intr-un articol viitor.

Sursa: http://www.formula-as.ro